vineri , 9 decembrie 2016 - 7:42

Cea mai grosolană fraudă electorală din istoria României. Cum au câştigat comuniştii în ’46, deşi partidele istorice obţinuseră 80% din voturi

mister2

Pe 19 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de la alegerile prin care comuniştii îşi consolidau puterea în România. Deşi poporul român, împiedicat masiv să ajungă la urne, votase în proporţie de 80% pentru partidele istorice – PNL şi PNŢ, rezultatele au fost pur şi simplu inversate de către Guvernul procomunist.

Anul 1946 fost unul crucial pentru România, aflată sub ocupaţia Armatei roşii, întrucât de rezultatul alegerilor parlamentare de atunci depindea viitorul ţării pentru următoarele decenii. Erau primele alegeri de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar lupta se dădea între partidele istorice – PNŢ, condus de Iuliu Maniu, şi PNL, condus de Constantin I.C. Brătianu – şi PCR.

Electoratul românesc a respins categoric coaliţia formată în jurul PCR şi s-a pronunţat pentru un regim constituţional, pluripartidic, în cadrul căruia să fie garantate şi respectate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. „Respectarea acestor drepturi fundamentale erau garantate de monarhia constituţională şi partidele tradiţionale româneşti, PNŢ-Maniu, PNL-Brătianu şi PSD-Titel Petrescu, cu toate imperfecţiunile lor. Electoratul şi-a dat repede seama, după instaurarea guvernului procomunist condus de Petru Groza că aceste drepturi nu puteau fi garantate de către slugile obediente ale Moscovei, grupate în jurul PCR”, explică istoricul Marin Pop, într-un articol publicat în revista „Caiete Silvane”.

Pentru a se legitima pe plan internaţional, Guvernul procomunist condus de Petru Groza, ce fusese instaurat cu ajutorul armatei sovietice, trebuia să câştige alegerile cu orice preţ. Bucurându-se de sprijinul populaţiei, PNŢ şi PNL au câştigat cu aproape 80 la sută, însă rezultatul alegerilor a fost pur şi simplu inversat de către comuniştii aflaţi la putere.

A fost cea mai mare fraudă electorală din istoria vieţii politice româneşti,
precizează Marin Pop.

În opinia sa, „falsificarea grosolană a alegerilor parlamentare din anul 1946 a reprezentat drama întregii naţiuni române, deoarece nu s-a ţinut cont de opţiunea sa, de a continua drumul firesc în Europa”. Şi asta pentru că „ciuma roşie” a reuşit să-şi impună un guvern servil şi în România, instaurând un regim totalitar comunist.

Ţărăniştii reclamă ilegalităţile

mister1

La alegerile din 1946, Corneliu Coposu a candidat pentru un mandat de deputat al judeţului Sălaj, pe listele PNŢ-Maniu. Cu o zi înaintea alegerilor, a depus o contestaţie împreună cu alţi doi candidaţi ţărănişti sălăjeni, în care semnalează o serie de ilegalităţi produse în pregătirea procesului electoral. Cei trei atrăgeau atenţia, printre altele, asupra modului în care fuseseră întocmite registrele electorale: „Conform legii, trebuiau întocmite de către magistraţi, şi numai în cazuri excepţionale de către primari. Dar registrele au fost întocmite numai de către primari, care erau oamenii noii puteri, cei de dinainte de instalarea guvernului Groza fiind epuraţi”. În plus, listele electorale nu fuseseră afişate pentru eventuale revizuiri, după cum stipula legea electorală, astfel că în Sălaj au fost excluşi de la vot cel puţin 7.500 de alegători.

Legislaţia în vigoare mai prevedea că certificatele de alegători trebuiau distribuite de către magistraţi, însă fuseseră distribuite numai prin primării, alţi 7.200 de alegători fiind, astfel, privaţi de dreptul de a vota. Neregulile semnalate nu se opresc aici. Biroul electoral judeţean funcţionase defectuos, adeverinţele pentru delegaţi fiind date cu o zi întârziere. „Având în vedere faptul că organele administrative au arestat ilegal numeroşi fruntaşi ai organizaţiei PNŢ din Sălaj şi i-au adus la Zalău, aceasta a făcut imposibilă distribuirea adeverinţelor. Mulţi dintre aceştia au fost eliberaţi în momentul când nu au mai putut să ajungă la secţiile de votare unde erau delegaţi. Mai mult, adeverinţele pentru candidaţi au fost eliberate abia pe data de 18 noiembrie”, afirmă Pop.
Organizarea secţiilor de votare din Sălaj, spun semnatarii contestaţiei, „s-a făcut prin sfidarea legii şi a tuturor consideraţiilor tehnice şi de echitate, îngreunând, ba putem spune fără exagerare, împiedecând zeci de mii de alegători să voteze”. Astfel, din cei 182.000 de alegători înscrişi pe listele electorale, ţărăniştii consideră că cel puţin 30.000 urmau a fi privaţi de dreptul de a vota.

Tactica aleasă de către comunişti, la scară naţională, a fost aceea a fixării secţiilor de votare la zeci de kilometri distanţă de localităţile unde se ştia că sunt fiefuri electorale ale PNŢ. Altfel nu se explică faptul cum alegătorii din Băseşti, de exemplu, treceau prin două secţii de votare şi trebuiau să se deplaseze 25 de kilometri până la Hodod, în timp ce alegătorii din localitatea Plopiş treceau prin două secţii de votare şi aveau de parcurs 35 de kilometri până la Ip”, punctează sursa citată.

Coposu, despre adevărul istoric Despre falsificarea alegerilor de atunci, Corneliu Coposu a purtat o discuţie în 27 iulie 1981, cu istoricul Bogdan Mugescu, pe atunci proaspăt student. Sălăjeanul Marin Pop a descoperit în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii documentul de redă respectiva convorbire. “Prin legea electorală făcută de comunişti în 1946, s-au deschis porţile largi ale abuzului”, îi spune Coposu mai tânărului său prieten, catalogând alegerile din acel an drept “o falsificare brutală a rezultatelor, în sensul că s-au primit dispoziţii ca populaţia să fie lăsată să voteze liniştit, dar rezultatele să fie comunicate invers şi anume ce primea opoziţia să fie trecut la guvern şi invers”. Conform documentului, Coposu spunea că toţi preşedinţii comisiilor de votare primiseră aceste ordine, ei fiind, de altfel, membrii ai PCR.

În completarea tacticilor menţionate în memoriul depus în 1946, Coposu aminteşte despre trucarea sistemului de alegere a semnelor electorale. Mai precis, deşi partidele aveau semnele lor tradiţionale, propularizate în rândul alegătorilor, în acel an, formaţiunilor politice li s-a dat voie să aleagă ce semn voiau, “pentru a se crea confuzie în opinia publică”.

În ziua în care trebuiau acordate respectivele semne, agenţii puterii executive au împiedecat timp de două ore accesul celor din opoziţiei, până ce partidele de la guvernamare au ales semnele dorite. Mai apoi, au fost numiţi în conducerea secţiilor de votare oameni devotaţi Partidului Comunist. Au fost aduse modificări legii electorale, astfel că în unele secţii de votare, reprezentanţii opoziţiei nu au avut acces pentru a supraveghea procesul electoral, cei care au reuşit, totuşi, să intre fiind bătuţi, mai reiese din documentul Arhivei CNSAS.

Relevantă pentru întreaga discuţie, înregistrată pe bandă de magnetofon de un ofiţer al Securităţii, îmi pare adnotarea de pe marginea documentului. Corneliu Coposu subliniază faptul că guvernele ţărilor democratice occidentale nu au recunoscut multă vreme alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, în urma memoriilor de protest înaintate de către reprezentanţii partidelor istorice. Pe marginea documentului, Securitatea adnotează ironic: <<Şi ce dacă>>. Atitudinea arogantă a Securităţii exprimă modul în care erau văzute şi respectate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti de către regimul totalitar comunist”, menţionează Marin Pop în articolul din “Caiete Silvane”.

Potrivit acestuia, după ce convorbirea a ajuns la urechile Securităţii, Bodgan Murgescu a fost chemat şi forţat să dea o declaraţie despre cele discutate cu „reacţionarul” Corneliu Coposu, incomod pentru regim. A fost avertizat să nu-l mai viziteze pe Corneliu Coposu, care, în opinia lor spunea neadevăruri istorice. În ceea ce-l priveşte pe Coposu, acesta a continuat să fie “invitat” la sediul Securităţii şi să fie trezit cu noaptea în cap, în cazul numeroaselor percheziţii, până în decembrie 1989.

Citeste mai mult: adev.ro/ogy7xg

loading...

Citește și

mistere

8 coincidențe bizare care demonstrează că nimic nu e întâmplător

Obisnuim sa spunem ca nimic nu este intamplator si ca lucrurile se intampla cu un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza.