sâmbătă , 27 mai 2017 - 2:57

Între dragoste şi ştiinţă: Mileva Maric, prima soţie a lui Albert Einstein

Mileva Maric nu a fost prima dragoste a ilustrului om de ştiinţă Albert Einstein, şi cu siguranţă nici ultima. Însă, ea a fost singura care a adus o contribuţie semnificativă carierei geniului. Cu toate că au fost un cuplu pe care i-a unit pasiunea pentru fizică, dar şi cea pentru muzică, însă cel mai importat dragostea, relaţia lor a fost una tumultoasă, care nu a rezistat decât perioadei 1896 – 1914. Despre Mileva se ştie că a fost prima soţie a lui Albert Einstein, şi nu că a fost un important fizician, care a rămas în umbră, lăsându-i gloria deplină celui mai mare om de ştiinţă al secolului XX.

Mileva Maric s-a născut pe 19 decembrie 1875, în orăşelul sârb Titel. Era cea mai mare dintre cei trei copii ai familei Milos şi Marija Maric. Pasiunea pentru studiu a avut-o de mică, lucru care nu a trecut neobservat de către tatăl ei, care a susţinut-o în ciuda concepţiilor din acea perioadă vis-a-vis de rolul femeii în societate. Mileva a frecventat cursurile celor mai prestigioase şcoli din fostul Imperiu Austro – Ungar. A fost singura fată care a studiat la Liceul regal din Zagreb. Pentru a putea participa la cursurile de fizică, tatăl ei a fost nevoit să obţină permisiunea de la însuşi ministrul învăţământului. Acolo, dintre sute de băieţi, ea a reuşit să obţină cele mai mari note la matematică şi fizică. În 1894, Mileva s-a îmbolnăvit şi a fost nevoită să se mute în Elveţia, unde din noiembrie a urmat cursurile Liceului de fete din Zurich. Tot acolo, după ce a absolvit liceul, a studiat medicina timp de un semestru în cadrul Universităţii.

În 1896, Mileva a dat examenul de admitere în cadrul secţie de matematică – fizică, de la Institutul de Politehnică din Zurich. A intrat prima, obţinând un punctaj mai mare decât al mai târziu celebrilor Albert Einstein şi Marcel Grossmann. Aici l-a cunoscut pe marele fizician, care pe atunci nu era decât un tânăr boem, pasionat de ştiinţele exacte, muzică şi timp. Firea aparent distantă, dar mai ales inteligenţa ei l-au făcut pe Einstein să se îndrăgostească nebuneşte de Mileva. Într-un fel, s-au completat: felul ei riguros şi organizat îl ajuta enorm pe Einstein, căruia îi plăcea să studieze mai degrabă acasă, decât să participe la cursuri. Studiul împreună devenise necesar, indispensabil pentru neamţ, lucru deseori subliniat de el în scrisorile sale către Mileva: „ Găsesc lucru împreună cu tine foarte bun, vindecător, şi de asemenea uşor.”

Până la terminarea studiilor, Mileva a locuit într-o pensiune de fete, unde s-a întâlnit cu vechile sale prietene Helene Kaufler-Savić şi Milana Bota. Amândouă povestesc despre vizitele dese ale lui Einstein, chiar şi în absenţa iubitei sale – pentru a împrumuta cărţi. În privinţa notelor au mers în tandem, având amândoi note asemănătoare, dintre cele mai bune, cu excepţia experimentelor, la care Mileva era nota mult mai bine decât el.

Mileva nu a fost acceptată de către familia lui Albert. Faptul că avea un picior beteag şi că era prea intelectuală în comparaţie cu alte fete reprezentau adevărate probleme pentru mama sa. La astea adăugându-se faptul că nu era nici de origine germană, nici de credinţă iudaică. Cu toate acestea, cei doi s-au mutat împreună, continuând cercetările pe care le începuseră din studenţie. Primele lucrări au fost publicate sub semnătura lui. Se pare că Mileva a vrut să îl ajute pe Einstein să îşi facă un renume, iar o lucrare apărută şi cu un nume de femeie lângă nu ar fi valorat la fel de mult. De asemenea, Albert îi promisese că îndată ce se va putea angaja, o va lua de soţie. Din 1901, viitoarea ei carieră de om de ştiinţă a pornit pe o panta abruptă. Profesorul Weber, mentorul şi apoi duşmanul lui Einstein, nu i-a acordat Milevei nota de trecere la examenul final, pe care îl dădea pentru a doua oară. Mai mult, fata rămâsese însărcinată. Forţată să îşi abandoneze studiile, Mileva a plecat pentru scurt timp acasă, în Serbia. S-a întors la Zurich, unde a născut o fetiţă, Liserl, în ianuarie 1902, despre care se spune că a fost dată spre adopţie. În iunie 1902, Albert s-a angajat în cadrul Biroului de Brevete din Berna, iar în ianuarie 1903 s-a căsătorit cu Mileva. Un an mai târziu se năştea primul lor fiu, Hans-Albert.

„Noi doi facem un întreg”. E = mc2.

A urmat anul de glorie a lui Einstein, 1905. Atunci, fizicianul a publicat 5 materiale ştiinţifice, inclusiv celebra teorie a relativităţii şi consecinţa acesteia, echivalenţa masă – energie E = mc2. De asemenea, a mai redactat alte 21 de lucrări cu privire la dimensiunea moleculară. La toate acestea a contribuit Mileva, mai ales pe partea de matematică, lucru pe care însuşi Einstein avea să îl recunoască. Devotamentul Milevei Maric a rămas la fel de puternic. În 1908, cuplul Einstein – Maric a colaborat cu Conrad Habicht, reuşind construiască un tip special de voltmetru. Cu toate că partea care implica experimentele a aparţinut Milevei, ea a refuzat ca numele ei să fie inclus când au omologat invenţia. „ De ce? Noi doi suntem un întreg.”, ar fi argumentat ea.

Dovezi clare ale ajutorului acordat necondiţionat de către Mileva stau paginile cu primele prelegeri ale lui Einstein de la Universitatea din Zurich, din 1908, redactate de ea, dar şi o scrisoare către Max Planck. Aceste documente pot fii găsite acum în Arhivele Albert Einstein din Ierusalim. Ocupat cu cariera sa, fizicianul îşi neglija familia. În septembrie 1909, Mileva îi scria prietenei sale, Helena Savic: „Cu toată faima asta, are prea puţin timp pentru soţia lui. Ce mai este de spus decât că unul se alege cu perla, celălalt cu cochilia.”

În iulie 1910 se naşte cel de-al doilea fiul al lor, Eduard. În 1912, în timpul unei vizite la Berlin, unde recent se mutase familia lui, Einstein o cunoaşte pe Elsa Lowenthal, verişoara sa, cu care începe să aibă o relaţie amoroasă. Cei doi corespondează în secret timp de doi ani, şi după ce fizicianul schimbă mai multe posturi universitare la Praga şi Zurich, în 1914 el se întoarce la Berlin pentru a fi mai aproape de Elsa. Mileva afla de relaţia extraconjugală a soţului ei, şi se mută împreună cu cei doi fii ai lor la Zurich. în 1919, ei divorţează. Mileva însă pune o condiţie: în cazul în care Einstein va câştiga vreodată premiul Nobel, ea să primească banii. În 1921, când Einstein a primit marea distincţie, Mileva şi-a cumpărat două apartamente, din chiria cărora şi-a asigurat un venit modest.

Viaţa a fost dură pentru Mileva. Băiatul cel mic, Eduard, s-a îmbolnăvit de schizofrenie şi a trebuit internat. Costurile medicale erau extrem de mari, iar ea a fost nevoită să acorde meditaţii unor elevi pe care chiar Albert îi trimitea la ea. Mileva Maric a murit la vârsta de 72 de ani, în 1948, în Zurich.

sursa: historia.ro

loading...

Citește și

Motivul pentru care acest computer vechi de peste 40 de ani s-a vandut cu 110.000 de euro

Pretul de vanzare s-a situat sub estimarile specialistilor, bazate pe sumele obtinute la alte licitatii …

Un comentariu

  1. Mileva a avut o contributie majora in elaborarea Teoriei Relativitatii Restranse[cel putin] ,dispunand de cunostinte matematice superioare celor lui A.E.meritand din plin partea financiara a premiului Nobel .De altfel,descoperirea unor scrisori,a pus in evidenta faptul ca aceasta sarboaica merita si ceva mai mult din gloria premiului…..Sa nu uitam ca ea a fost contemporana cu un alt savant sarb Nikola Tesla…..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza.