Jegurile care te muşcă de mână, după ce le-ai ajutat!

ionut-catrinaAvem – sunt convins de asta – oameni, pe care-i percepeam prieteni, pe care i-am ajutat, într-un fel sau altul, dar care nu s-au dat înapoi de la a te cuțita imediat ce s-au văzut cu sacii în căruță. Da, despre aceste jeguri pline de prefăcătorie vorbim astăzi, căci parcă s-a umplut lumea de astfel de specimene.

Tipologia acestui jeg este simplă: atitudine umilă, de om care se află pe muchie de cuțit și care, șoptit, îți cere ajutorul. Tu, fire naivă, plină de compasiune pentru semenii tăi (cică e loc pe pământ pentru toți și loc sub soare, nu?), te gândești că e uman să-ți ajuți aproapele… Dacă ai privi acum, după ce ai realizat trădarea și gestul de căcat ale jegului, sunt sigur că mai degrabă ți-ai da cu tesla-n ouă. Sacadat și apăsat, să te doară. Doar că gestul tău ar fi tardiv, naivule!

Să revenim: cum te numești tu, arătare cu chip de om, după ce bagi cuțitu-n spatele celui ce te-a ajutat?! Spune, jegule absolut! Cum poți privi în ochi omul/oamenii de ți-a(u) întins ambele mâini când ai avut nevoie?! Unde-ți este moralitatea, ființă josnică, lipsită de caracter?!

Bătrânii noștri au două vorbe. Acestea, îmbinate, reliefează exact situația jegului ce mușcă mâna binefăcătoare: „Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești!” și „Dă-i nas lui Ivan și se suie pe divan”. Căci am uitat să vă prezint un alt aspect interesant: jegul, după ce a fost ajutat, devine impertinent, comentează, are senzația că totul i se cuvine. Nu de puține ori mi-a fost dat să văd ființe abjecte de au stat cu capul plecat, ploconindu-se și punându-se preș, după care, când au fost ajutate – atingându-și astfel scopul – au săltat pliscul, arătându-și colții dosiți de buzele de te pupau și-n dos. Ulterior, până la a băga șișu-n naivul, credulul de te-a ajutat, nu mai e mult. Corect, avortonule?

Căscați larg ochișorii, dragii mei naivi, căci lumea e plină de jeguri cu chip de oameni aflați „în suferință”, în fond niște rahați suculenți plini de ipocrizie, care abia așteaptă să fie ajutați pentru a-și expune răutatea și nimicnicia din suflet. Feriți-vă cât puteți de capetele plecate și privirile pline de rugăminți înduioșătoare, căci e posibil ca tocmai arătarea de acum se tărâște-n fața ta, cerând ajutor, să fie primul de te înjughie ulterior.

Ați văzut cum se strivesc libărcile prin bucătărie, când le prinzi că dau iama-n pâine? La fel trebuie strivite aceste jeguri umane!





loading...
Loading...

Citește și

Corupția și indiferența ucid în continuare

Acum un an, România s-a trezit în fața unei tragedii fără margini, ce a modificat …

4 comentarii

  1. pacificatorul

    Ai dreptate frate. Și eu am întâlnit așa specimene. Dar spune de cine este vorba? Dă un nume ca să știm și să-l trimitem acolo unde-i este locul.

  2. Da cunosc si eu un caz asemanator la Rovinari. Daca a.ti auzit de Chivu ala micu .

  3. Cu asemenea specimene a fost construita o intreaga societate,aia romaneasca .In tara noastra ,aceste specimene definesc normalitatea,pt.ca noi ,inca suntem lasi.

  4. Ai dreptate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *