vineri , 9 decembrie 2016 - 7:48

Scurtă istorie a grupurilor organizate de suporteri de fotbal. Diferența dintre „hooligans” și „ultras”

mistere

Pe lângă simpli iubitori de fotbal care vin la stadion pentru a urmări meciurile de fotbal, după care se retrag la obiceiurile lor cotidiene, în timp, au apărut grupuri organizate de suporteri, ale căror interese au fost diverse. Aparută la sfârșitul secolului XIX si inceputul secolului XX, mișcarea “hooligan”, diferă de mișcarea “ultras”, apărută in 1969, prin idealurile pe care le urmează.

Prima categorie, caracterizată, de obicei, prin acte de violentă, nu este interesată de fenomenul sportiv ca atare, ci urmareste să rezolve disputele cu alte grupări, în timp ce fenomenul ultras este caracterizat prin suportul pe care il oferă echipei de fotbal pe care o reprezintă, astfel, membrii se organizează cluburi, unde pregătesc coregrafii si cântece. Pe parcursul anilor, cele două categorii s-au dezvolat, iar acțiunile lor au dus atât la evenimente nefericite cât și la adevarate spectacole ce au rămas întipărite in mintea iubitorilor de fotbal.

Primele relatări despre „hooligans”

mistere2

La sfârșitul secolului XIX, în Anglia, țara care a inventat fotbalul, au apărut primele incidente de tip hooligan, atunci când au fost raportate atacuri la adresa arbitrilor sau jucătorilor. Primele incidente majore au apărut în 1909 in Scoția, la meciul dintre Celtic Glasgow și Glasgow Rangers, care este considerat primul derby din istorie. La sfârșitul meciului, suporterii au pătruns pe teren, iar confruntarea s-a lăsat cu distrugeri importante și peste 100 de răniți.

Notorietatea suporterilor din Marea Britanie a început să crească simțitor odată cu Campionatul Mondial de Fotbal din 1966, organizat in peninsulă. Din acest moment naționalismul a început să joace un rol foarte important printre suporteri și au început să se organizeze deplăsari prin țară și străinătate. Acesta este considerat momentul în care se conturează fenomenul “hooligan”. Cel din urmă a crescut și o dată cu comercializarea fotbalului s-a produs o ruptură între club si suporteri, fapt ce a condus la dezvoltarea trendului. O dată ce cazul hooligan-ilor britanici a fost din ce în ce mai mediatizat, fenomenul s-a răspandit în mai toată Europa. Astfel de grupuri de suporteri s-au dezvoltat in țări precum Polonia, Grecia, Croatia sau Germania.

Despre proveniența cuvântului “hooligan” există mai multe povești. Una dintre ele spune că undeva prin secolele XVIII-XIX exista o familie, O’Hoolihan, recunoscută pentru consumul mare de alcool si pentru comportamentul violent, iar de aici proveniența numelui; alta spune că exista un individ numit Patrick Hooligan care provoca multe bătăi pe străzile Londrei, iar de aici polițiștii au început să caracterizeze fenomenul atribuindu-i numele; dar cea mai veridică explicație pare să vină din Scoția, acolo unde cuvântul “hooley” înseamnă “wild” (sălbatic).

Cel mai celebru caz în care fenomenul hooligan s-a evidențiat a fost cel din 29 mai 1985, atunci cand Liverpool si Juventus s-au întâlnit în finala Cupei Campionilor Europeni pe stadionul Heysel din Brussels-Belgia. Suporterii celor două echipe au intrat in conflict, iar din cauza condițiilor proaste de securitate situația s-a transformat într-o adevarată bătălie. Suporterii englezi au intrat în sectorul italienilor, iar peretele de siguranță a cedat. Incidentul s-a soldat cu 39 de morți și peste 600 de răniti, iar în urma acestui eveniment nefericit, Margaret Tatcher a cerut retragerea echipelor engleze din competițiile europene. În urma investigațiilor s-a hotărât ca pentru 5 ani echipele engleze să nu mai participe pentru cupele continentale.

„Fenomenul ultras”

mistere3

În italiană cuvântul “ultra” înseamnă “dincolo de granițe” ceea ce spune despre aceste grupări faptul că vor să fie mai mult decât simpli fani. În 1969 în Genoa apare prima organizație de acest fel intitulată “Ultras Tito Cucchiaroni”. Cele mai multe grupări „ultras” au apărut la începutul anilor 1970 în Nordul Italiei, pentru ca mai apoi să se răspândească în toată peninsula. În anii 1970 se ajunsese ca toate echipele din primele trei ligi italiene să aibă o brigadă ultras. Mai toate aceste grupări au cochetat cu politica de tip extremist pentru că pe stadion își puteau exprima in mod liber gândurile.

Pentru cei care făceau parte din fenomenul ultras, confruntările cu celelalte brigăzi erau nelipsite, dar erau feriți cei neutri, iar lupta cu arme era interzisă. Cu timpul însă, lucrurile au degenerat, iar aceste organizații au devenit din ce în ce mai periculoase. În anii 1980 rațiunile politice au început să primeze în aceste brigăzi, motiv pentru care au intrat în atenția presei și a statului. În anii 1980 o parte din ele au fost declarate organizații criminale, iar unii membrii au fost arestați. Ultrașii italieni au început să intre în conflict cu politia, situație ce a continuat si după anii 2000.

Atât fenomenul „ultras”, cât și fenomenul „hooligan” au reprezentat un model pentru pasionații sportului rege, aceste două curente răspândindu-se în toată lumea fotbalului.

sursa: historia.ro

loading...

Citește și

mistere

8 coincidențe bizare care demonstrează că nimic nu e întâmplător

Obisnuim sa spunem ca nimic nu este intamplator si ca lucrurile se intampla cu un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza.