sâmbătă , 10 decembrie 2016 - 3:04

Se ASCUT săbiile în Energie! OPT MILIOANE de case, în vizor

retele-electrice

O reglementare adoptată acum doi ani, care va avea efecte la 1 ianuarie 2018, poate arunca în aer toată piaţa de electricitate. Toţi cei 8 milioane de consumatori casnici de energie electrică din România s-ar putea trezi în postura de a avea un nou furnizor de energie electrică, fără ca măcar să ceară acest lucru. 




Economica.Net relatează: „Perdanţii ar putea fi unul sau mai mulţi dintre actualii furnizori de energie electrică tradiţionali, Electrica, Enel, E.On şi CEZ iar marele câştigător care se întrevede încă de pe acum este grupul RCS&RDS. Totul depinde de cum va înţelege Autoritatea de Reglementare în Energie să aplice legislaţia”.

Titulari de licență

Potrivit publicației menționate, în iulie 2014, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), emitea ordinul 35/2014, pentru desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă. Articolul 1 al Ordinului spune aşa: “Până la implementarea unui mecanism de selecţie pe criterii concurenţiale a furnizorilor de ultimă instanţă şi desemnarea acestora pe baza acestui mecanism, dar nu mai târziu de data eliminării complete a tarifelor reglementate, se desemnează în calitate de furnizori de ultimă instanţă următorii titulari de licenţă de furnizare a energiei electrice: S.C. F.F.E.E. ELECTRICA FURNIZARE – S.A.; S.C. ENEL ENERGIE MUNTENIA – S.A.; S.C. ENEL ENERGIE – S.A.;S.C. E.ON ENERGIE ROMÂNIA – S.A.; S.C. CEZ VÂNZARE – S.A”. Cele cinci firme sunt operatorii concesionari ai reţelelor de distribuţie a energiei electrice din cele opt zone de distribuţie din România (trei la Electrica, trei la Enel, şi câte una la C EZ şi E.On) dar sunt şi firmele care furnizează energie electrică, în regim reglementat de stat, tuturor celor 8,6 milioane de gospodării din România, în propriile zone de distribuţie. Adică firmele cu care cele 8,6 milioane de locuinţe au contracte în baza cărora primesc energie electrică.

Consumatorul plătește cu vârf și îndesat

În momentul de faţă, piaţa de energie electrică este în curs de liberalizare. Marea majoritate a clienţilor casnici plăteşte energie la tarif reglementat de stat (40% din consum la un cost reglementat de ANRE, energie produsă de Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, şi 60% de pe piaţa liberă-aşa numită Componentă de Piaţă Concurenţială, dar aprobată tot de ANRE), la care se adaugă tarifele serviciilor de sistem, transport, distribuţie şi furnizare. Potrivit calendarului de liberalizare, la data de 1 ianuarie 2018, piaţa va fi 100% liberă. Furnizorii de ultimă instanţă (FUI) sunt cei care vor continua să livreze energie electrică gospodăriilor care, la 1 ianuarie 2018, nu şi-vor fi schimbat furnizorul de energie electrică. Acest lucru este posibil şi acum-fiecare client casnic poate decide să schimbe furnizorul de energie, dacă primeşte un preţ mai mic decât cel reglementat de stat, iar ofertele nu au întârziat să apară. În practică însă, numărul lor este destul de mic (circa 10.000 la începutul acestui an), şi este de presupus că, la data de 1 ianuarie 2018, marea majoritate a clienţilor casnici nu vor fi făcut această schimbare.




Vor fi preluați

Potrivit ordinului ANRE, mai arată Economica.Net, toţi cei care, la 1 ianuarie 2018, nu-şi vor fi schimbat furnizorul, va trebui să fie preluaţi de un FUI, însă nu neapărat cel care le furnizează acum energia, ci un altul desemnat “pe criterii concurenţiale”. Ceea ce înseamnă, teoretic, că actualii furnizori tradiţionali şi ar putea pierde toţi clienţii, dacă va veni un alt furnizor, care să îndeplinească cerinţele legale pentru a fi FUI, dar care va oferi clienţilor un preţ mai bun la energia electrică. Totul este la mâna ANRE, instituţia care va trebui să reglementeze cine şi în baza căror criterii va furniza energie electrică milioanelor de români, începând cu 1 ianuarie 2018. Evident, cei patru mari de acum (Electrica, CEZ, E.On şi Enel) nu vor dori să-şi piardă clienţii, iar noii actori intraţi pe piaţă vor dori să le ia clienţii. „Energia electrică este un serviciu universal. Dacă vom dori să rămână aşa, va trebui să avem şi FUI după 1 ianuarie 2018. Există şi ideea de a face licitaţie pentru a stabili viitorii FUI, avem mai multe idei şi discuţii”, ne-a declarat un oficial al ANRE, care a solicitat anonimatul.

Mai trebuie întrebat și consumatorul

Silvia Vlăsceanu, director general în cadrul Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care are printre membri actualii furnizori mari, spune că situaţia este neclară din punct de vedere al reglementărilor, dar că o licitaţie pentru a stabili un nou furnizor pentru milioane de clienţi nu ar fi fezabilă. “Nicăieri în Europa nu s-a înţeles că trebuie desemnat furnizorul pentru milioane de oameni pe bază de licitaţie. Poţi face licitaţie pentru cei care rămân fără furnizor de electricitate din motive neimputabile lor (cum ar fi falimentul-n.red.). Cine să organizeze însă licitaţia? ANRE nu poate, prin lege, Ministerul Energiei iarăşi nu poate. Şi apoi, nu trebuie întrebat şi clientul care nu a plecat de la actualul furnizor dacă vrea să schimbe contractul cu un nou furnizor? Şi ce faci cu investiţiile pe care le-a făcut vechiul furnizor? Şi dacă după o perioadă noul furnizor dă faliment?”, spune Vlăsceanu, întrebată despre ce se va întâmpla la 1 ianuarie 2018. Ea a confirmat însă că se discută deja despre această situaţie. “La nivelul ANRE s-a creat deja un grup de lucru, au fost invitaţi toţi furnizorii din România. Am avut o singură întâlnire până acum”, a mai spus Vlăsceanu, care este de părere că trebuie făcută o distincţie clară între ce se înţelege prin furnizorii de ultimă instanţă acum şi FUI care preiau clienţii ce rămân fără furnizor de electricitate din cauze neimputabile lor.




Scenariu în Bucureşti: RCS&RDS în locul Enel

Tot mai multe companii au oferte de furnizare de energie pentru clienţii casnici în regim de piaţă liberă, şi spun că vin cu preţuri mai bune decât cele pe care le plătesc acum clienţii care primesc energie de la actualii FUI în regim reglementat, mai arată Economica.net. RCS&RDS, de exemplu, cel mai mare operator de comunicaţii fixe din România, vine cu o factură lunară de 74,8 lei pentru un consum de 150 kWh, pentru clienţii din Bucureşti. Cu circa şapte lei mai puţin decât plătesc consumatorii care primesc acum energie de la Enel (nu am luat în calul taxa TV) în regim reglementat.
Economica.Net: Aşadar, dacă se va organiza licitaţie pentru desemnarea FUI pentru cei 1,1 milioane de clienţi ai Enel Energie Muntenia (Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu), iar dacă preţul cu care va fi oferită energia va fi criteriul determinant, toţi clienţii captivi ai Enel de la data de 1 ianuarie 2018 ar putea trece la RCS&RDS, de exemplu, chiar dacă nu toţi îşi doresc neapărat asta. Compania telecom are infrastructura şi resurse necesare (centre de relaţii cu clienţi, posibilitatea de a depune garanţii financiare) pentru a se putea califica la statutul de FUI. Dar situaţia se poate repeta, teoretic, în oricare dintre celelalte opt zone din ţară chiar cu actualii FUI: E.On ar putea prelua clienţii CEZ din Oltenia, iar CEZ pe cei ai E.On din Moldova.

Subterfugiul prin care cei mari vor să atenueze din posibilele pierderi

Ca să mai reducă din potenţialele pierderi pe care le-ar putea avea dacă, în final, se va ajunge să se facă licitaţii pentru clienţi, şi actualii furnizori tradiţionali vin cu oferte de energie în sistem de piaţă liberă, unele făcute chiar propriilor lor clienţi alimentaţi în regim reglementat. Calculul este simplu: dacă actualul client alimentat în regim reglementat semnează un nou contract de furnizare, dar în sistem de piaţă liberă, cu acelaşi furnizor, el nu va putea fi „luat” de alt FUI în 2018. Asta pentru că noul contract de furnizare se încheie în general pe o perioadă de doi ani, în forma sa cu tarifele cele mai atractive. Deci clientul este „păstrat” şi după momentul liberalizării pieţei. De exemplu, Enel are un tip de ofertă pentru consumatorii casnici prin care, la un consum mediu de 125 kWh pe lună, factura este cu 20% mai mică, în medie, faţă de cea plătită de acelaşi consumator casnic care rămâne în sistem reglementat, la preţurile dictate de reglementatorul ANRE, potrivit propriilor calcule. Contractul se încheie pentru doi ani, perioadă în care preţul este garantat, mai arată publicația.

A.C.


loading...

Citește și

Nu e glumă: semnul dolarului, semnătura unui deputat. Ascensiunea financiară a revoluționarului Iriza, clădită pe cadavrul Litua

Scopul în viață al deputatului Scarlat Iriza e dat chiar de semnătura sa – simbolul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza.