luni , 20 noiembrie 2017 - 6:08

Suntem capabili să pornim iar de jos?

În mai bine de un an și jumătate, tot sportul de echipă gorjean a fost pus la pământ, cu ambele ”Energii” desființate și cu Pandurii aproape de faliment. Evident, odată oprit ”robinetul” de la CEO… La început, nimănui nu-i venea să creadă ce se întâmplă, se spera la un ajutor salvator din partea oficialităților locale, însă nici acesta nu a venit, preocupate fiind doar de anul electoral 2016. Între timp, respectivele alegeri au trecut, alte ”alegeri” nu au venit! Din păcate, niciuna pentru sportul local. Mai mult, baschetul și handbalul au părut condamnate la uitare, până și pandurii ”decăzuți” din drepturi și plecați prin pribegie pe la Severin se zbăteau deja, doar în anonimat. Singura realitate era aceea că grijile cotidiene ale gorjenilor se aratau mai importante decât sportul, odată cu acea criză de la nivelul Complexului Energetic, ce amenința intrarea în șomaj general a multor localnici. ”Ce să-i faci, dacă suntem un județ dependent aproape în totalitate de industria de minerit?”, spunea cineva încercând să argumenteze criza generală de pe meleagurile lui Brâncuși. Deci, nimeni și nimic nu părea să schimbe soarta, îndeosebi a sportului.

De la ”Marea criză” din Gorj au trecut câteva luni bune, s-au schimbat între timp și ceva guverne pe la București și pare-se că CEO va supraviețui. ”Înghețat” sau amputându-i-se câte un ”membru”! Interesant e că și când vine vorba de sportul de echipă local, amputarea tinde să devină acum un procedeu politico-medical de compromis, prin renunțarea membrului numit fotbal (Pandurii) și încercarea de tratare a ”pacienților” resuscitați handbal și baschet. Retrogradarea, dar mai ales datoriile imense de la clubul de fotbal aflat în insolvență (circa 7 milioane de euro!), fac imposibilă (re)implicarea principalelor instituții locale ce culmea, sunt încă și Membrii Asociați la Pandurii, iar costurile ceva mai mici pentru handbal și baschet invită autoritățile din Târgu Jiu să mizeze pe aceste ultime două sporturi de echipă. Altfel spus, e mult mai comod să te riști pentru mai puțin decât pentru mai mult! Chiar dacă fotbalul e un fenomen social, chiar dacă noul stadion este aproape gata de a fi dat în folosință. Știu, îți vine să înghiți în sec la un asemenea gen de compromis, dar asta e realitatea după care se mulează deciziile politicianului de rând, care, colac peste pupăză, nu mai are deloc puterea de la centru pe care o avea odată. Singurii care puteau mișca un deget prin Gorj au fost fie maziliți, fie ”pensionați”… Sau pur și simplu le este „târșeală” să se mai implice, temându-se că nu au aprobarea necesară sau că își vor pierde funcțiile dobândite cu atâta ”sârg”!

Cineva spunea deunăzi, referitor la sportul de echipă local, că tot e bună și varianta supraviețuirii sau mai curând a resuscitării a două discipline din trei: handbal și baschet, în detrimentul fotbalului. Măcar rămânem cu ceva pe viitor, măcar putem să mai mergem pe la sală, trecând pe lângă stadion! Mde, peste câțiva ani, am putea spune chiar: ”Aici, pe acest superb stadion trebuia să joace o echipă care se numea Pandurii, dar a intervenit criza și cei care au furat prea mult nu au mai putut pune la loc!”.

Dincolo de antiteza dintre fotbal și celelalte sporturi de echipă, toate făcând performanță la nivel european, acum apare întrebarea: suntem totuși, capabili să pornim iar de jos? Să învățăm să nu mai repetăm greșelile trecutului, să învățăm să nu ne întindem mai mult decât ne ține plapuma, să învățăm să prețuim ceea ce avem, să învățăm să ne intereseze mai puțin propriul buzunar, să învățăm să uităm de războaie personale ori orgolii prostești…

P.S.: Nu putem să nu ne bucurăm cum se cuvine de revenirea în actualitate a handbalului și baschetului pe meleagurile gorjene. Dar nici nu putem să nu vărsăm o lacrimă pentru fotbalul aflat deja în moarte clinică și căruia îi ținem acum lumânarea. Dacă credem în reîncarnare, să sperăm însă că într-o zi va fi un nou început chiar și pentru ”sportul rege” de pe la noi. Deocamdată avem exemplul de Liga a III-a numit Internațional Bălești. Deci, suntem capabili să o luăm de jos? Eu zic că da… Dar întâi să ne împăcăm cu idea.

loading...
Loading...

Citește și

Să plantăm corcoduși pe Aleea Scaunelor! Și pentru Nălu, un detractor pupător de picioare

M-am decis să plantez și eu niște pomi în Parcul central din Tg-Jiu. Nu am …

Un comentariu

  1. Decat sa varsam lacrimi de crocodil pentru fotbal , sa barfim pe la colturi sau in editoriale , asteptand sa se „intample” ceva , mai bine ne-am strange toti incercand sa salvam Pandurii ! Pentru ca , vrem nu vrem , proiectul lui Condescu , in ciuda promisiunilor politicienilor din Gorj , a sefilor si sefutilor judetului , este singurul care chiar incearca sa resusciteze fotbalul gorjean ! Dar nu , noi stam dupa colt , asteptand ca Marin Condescu sa-si rupa gatul ! Eu personal chiar cred ca incercarea lui Condescu va fi o reusita si sunt gata sa pariez ca , nu peste mult timp , „greii” judetului isi vor etala gulerele albe si burtile in tribuna VIP a noului stadion , ranjind cu gurile pana la urechi si explicand ca ei au fost dintotdeauna de partea lui Condescu dar au fost intelesi gresit !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza.