sâmbătă , 10 decembrie 2016 - 20:30

ULUITOR! Iată cât a costat ÎNCHIDEREA MINERITULUI în Gorj! Pe câte MINE a fost pus LACĂTUL

mina

Închiderea mineritului în Oltenia a început în urmă cu 18 ani și, de atunci, anual, au fost adoptate acte normative prin care, rând pe rând, s-a pus lacătul pe câteva zeci de mine, cariere sau părți de mine.
Pe fondul lipsei de cărbune, în depozitele Diviziei Miniere și a problemelor cu care se confruntă CE Oltenia în privința exproprierilor și a punctelor de lucru, trebuie amintit că pentru închiderea unor capacități miniere, nu toate cu rezervele epuizate, au fost cheltuite sume colosale, dirijate spre câteva firme ale unor ”băieți deștepți”.




Un document devastator…

… pentru economia județului arată că din 1998 și până în 2012, doar pe teritoriul Gorjului au fost închise 30 de obiective miniere aflate sub autoritatea fostei structuri, companie sau societate națională, a lignitului, actuala Divizie Minieră a CE Oltenia.
Închiderea capacităților miniere au fost aprobate prin Hotărâri de Guvern și prima mină din Gorj, închisă în 1998 a fost Mina Cojmănești. Lucrările de închidere s-au finalizat în 2005 și au costat peste 2 milioane de lei.
Tot în acel an au mai fost închise minele de la Rogojelu P3 și Roșiuța II Sud, lucrările fiind recepționate șase ani mai târziu și s-au cifrat în jurul a 1,2 milioane de lei.
În 1999 au urmat minele Lupoaia II, Schela Viezuroiu Dâlma și Ploștina Nord, închiderea acestora fiind aprobată prin două acte normativ, iar lucrările au fost finalizate în 2004, 2002 și 2005 și au costat, în total, 2,6 milioane de lei.
Mina Leurda și-a închis și ea porțile în 2000, fiind alocate 2,1 milioane de lei pentru lucrările aferente închiderii și refacerii mediului.

Înființarea Conservmin a însemnat închiderea mineritului

În anii care au urmat, mai cu seamă după înființarea Conversmin SA, în 2002, societate creată special pentru conservarea și închiderea minelor, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, acțiunea de punere a lacătului pe așa zisele mine neviabile a mers pe repede înainte. În 2002 și 2003, patru mine din Gorj și-au încetat activitatea, au intrat în conservare și mai apoi au fost închise: Minele Negomir, Pinoasa, Boca și Roșiuța II stratul V, inferior. Costuri: 6,1 milioane de lei, pe listă aflându-se și Cariera Lupoaia straturile V-VI, lucrările fiind estimate la peste 5 milioane de lei, însă în document nu sunt precizate date de recepție ale acestora.
În anul următor s-a aprobat închiderea altor opt obiective miniere, mai exact minele de la Roșiuța, Fărcășești, Timișeni, Horăști, Lupoița, Albeni, Urdari și cariera Miculești și au fost alocate 14,5 milioane de lei, însă, deși la unele dintre acestea au fost întocmite proiectele, doar la Mina Fărcășești lucrările apăreau contractate și finalizate în 2012.
Ultimele mine, închise pe teritoriul județului, consemnate într-un raport, în august 2012, apar ca fiind intrate în conservare, sau închise, în 2006 și 2007. Mina Albeni II, Roșiuța II Nord Bujorăscu, Valea Fîntânii, Urdari, Horăști și Ploștina sunt ultime redute ale mineritului de subteran pe punctul de a fi închise, deși la Albeni II și Roșiuța II Bujorăscu, lucrările au fost contractate, dar nu sunt recepționate, valoarea acestora fiind de 2,1 milioane de lei, cu excepția sumei menționate pentru închiderea minei Ploștina – 22, 7 milioane de lei, alocată, printr-un act normativ abia în 2010.







loading...

Citește și

Scandal la Hidroelectrica!

150 de sindicaliști ai Hidrosind au pichetat ieri sediul producătorului de energie Hidroelectrica din Capitală …

Un comentariu

  1. Exploatarea lignitului prin procedeul clasic”subteran” a generat costuri de productie mari,facand pretul de vanzare mult mai mare decat in cazul exploatarilor de suprafata.Oricum inchiderea unor mine din Valea Jiului ,care produceau carbune mult superior lignitului,n-a dat nici o sansa subteranului din OLTENIA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza.