miercuri , 11 decembrie 2019 - 11:17

13 mistere ale lumii care ne înconjoară

mistere

Privită prin ochii unui om simplu, viaţa pare simplă. Ce punem pe masă seara, ce culoare să aibă rochia de bal sau ce tip de maşină să-mi iau – sunt preocupările noastre cele mai arzătoare.

Poate că uneori nu ne punem destule întrebări, sau poate nu punem întrebările potrivite la momentul potrivit. Există însă mistere care preocupa oamenii de ştiinţă de ani de zile şi care aşteaptă, încă o rezolvare.
Michael Brooks, consultant la revista NewScientist, prezintă 13 dintre întrebările care îi fac pe mulţi oameni de ştiinţă să se scarpine în cap, nedumeriţi.
În 2005, Kate Land and Joao Magueijo, cercetători la Colegiul Imperial din Londra au descoperit că radiaţiile remanente de la Big Bang se aliniază pe o anumită axă, în loc să fie distribuite uniform.
Ei au numit descoperirea „Axa Cosmică a Răului”, în principiu pentru că a demontat ceea ce se ştia anterior despre Univers: că acesta este uniform, indiferent din ce punct este privit. Cercetătorii încă încearcă să descifreze modul în care este alcătuit Universul.
Un grup de cercetători de la NASA au descoperit că există un grup de galaxii care se deplasează cu o viteză extraordinară către spaţiul dintre constelaţiile Centaur şi Vela.
Astronomii spun că viteza de deplasare nu poate fi cauzată decât de o forţă de atracţie extrem de mare, exercitată de… ceva ce, în prezent, nu poate fi observat.
Încălzire globală? Să mai discutăm. În urmă cu zeci de milioane de ani, în Eocen, temperatura medie la poli era de 15-20 de grade Celsius, iar unele specii de plante au dispărut.
Nu se ştie exact cum s-a ajuns la temperaturi atât de mari, însă cercetătorii sunt îngrijoraţi de precedentul creat. Mai precis, nu se ştie dacă există vreun mecanism prin care clima se stabilizează în urma unei perioade lungi de încălzire.
Cât de repede se mişca sondele spaţiale? Ai putea crede că se mişca doar atât cât le permite „motorul”. Însă cercetătorii au descoperit că pot economisi combustibil dacă utilizează câmpurile gravitaţionale ale planetelor sau ale sateliţilor naturali pentru a oferi sondelor „un impuls”. Impulsul este, însă, mai mare decât se credea.
În decembrie 1990, naveta Galileo a trecut pe lângă Pământ, în drum spre Jupiter. Naveta avea o viteză cu 3,9 milimetri pe secundă mai mare decât ar fi trebuit să aibă. Efectul a fost constatat şi la alte navete şi sonde spaţiale, însă cercetătorii încă nu ştiu care este cauza acceleraţiei.
Bunul-simţ îţi spune că un organism hibrid, cu gene din linii evoluționare diferite nu ar trebui să existe. Însă în adâncul marilor există numeroase astfel de organisme care dau bătăi de cap specialiştilor, arătându-le că speciile „pure” nu sunt singurele capabile să supravieţuiască.
Ai senzaţia că ţi se plimba insecte pe sub piele? E posibil să ai boala lui Morgellon, o afecţiune despre care nu se ştiu multe.
Unele persoane insistă că le cresc fibre stranii sau filamente pe piele sau sub ea. Boala a fost documentată pentru prima oară de medicul Thomas Browne în secolul al XVII-lea şi nu au mai existat alte cazuri până în 2002. Oamenii de ştiinţă dezbat încă dacă această boală există sau nu.
Sunetul mării? Nu e vorba despre valuri. În vara anului 1997, microfoanele amplasate sub apă de guvernul american au detectat un sunet ciudat, care a dispărut ulterior. Sunetul era mai puternic decât orice cântec al balenelor şi nimeni nu a reuşit să afle de unde provenea.
Un alt sunet misterios a fost recepţionat în mai 1997, iar o posibilă explicaţie ar putea fi că era vorba despre ruperea gheţii din Antarctica.
Teoria Big Bang-ului postulează că geneza Universului a dus la crearea unor cantităţi egale de materie şi antimaterie.
Experimentele realizate cu acceleratoare de particule arata însă că, la fiecare 10 miliarde de antiprotoni existenţi în univers există 10 miliarde plus unu protoni. Acelaşi dezechilibru se aplică la electroni.
Oamenii de ştiinţă încă încearcă să îşi dea seama care este cauza dezechilibrului.
Teoria Big Bang mai are aspecte neelucidate: conform calculelor, după explozia iniţială ar fi trebuit să existe o anumită cantitate de litiu, hidrogen şi heliu.
Dacă hidrogenul şi heliul se regăsesc şi în Univers şi pe hârtiile oamenilor de ştiinţă în cantităţi echivalente, unii izotopi de litiul nu le ies deloc „la numărătoare”. Mai precis, în Univers există o treime din izotopi de litiu-7 şi de o mie de ori mai mulţi izotopi de litiu-6 decât au calculat specialiştii.
Cât de rapid traversează spaţiul radiaţiile? La viteza luminii, ar răspunde Einstein.
În 2005 însă, un telescop din La Palma (Insulele Canare), ce înregistra radiaţiile gamma emise de gaura neagră din centrul galaxiei Markarian 501 a înregistrat întâi date despre radiaţiile cu energie mică şi, patru minute mai târziu, despre radiaţiile cu energie ridicată.
Efectul a fost observat ulterior şi în 2008, când telescopul Fermi al NASA a înregistrat un decalaj de 20 de minute la fotonii energie ridicată ce soseau de la o sursă de la 12 miliarde de ani lumină distanţă.
De ce nu există magneţi monopol? Există sarcini electrice pozitive şi negative, iar cercetătorii cred că, pe acelaşi principiu, ar trebui să existe şi magneţi cu un singur pol, deşi sunt foarte rari.
Detectorul GEO600 din Hanovra nu a reuşit, până acum, să detecteze nimic spectaculos. A reuşit însă să înregistreze un semnal pentru care cercetătorii nu au, încă, nicio explicaţie.
Semnalul recepţionat era însă similar cu ceea ce fizicianul Craig Hogan credea că se poate recepţiona de la graniţa Universului, conform teoriei principiului holografic (teoria care postulează că tot ceea ce vedem, că realitatea fizică este rezultatul unei proiecţii de la graniţa universului).
Există şi reversul efectului placebo. În 1970, un om căruia medicii i-au pus în mod eronat diagnosticul de cancer la ficat în faza terminală a murit la câteva luni după ce a fost diagnosticat. Deşi autopsia a arătat că omul avea o tumoare, aceasta nu se răspândise în corp.
În plus, atunci când medicii avertizează pacienţii despre posibilele efecte adverse ale unui medicament, există şanse mai mari ca aceştia chiar să manifeste efectele adverse.
Ziare.com

loading...
Loading...

Citește și

Şase lucruri pe care nu le ştiai despre Zidul Berlinului

Construit pe fondul fugii masive a nemţilor din Est către partea occidentală a Germaniei, Zidul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: