Averile scriitorilor: Eminescu trăia din chetă, Nichita toca banii pe alcool, oportunistul Sadoveanu scotea bani din orice, iar Creangă făcea negoţ cu tutun

Scriitorii români deveniţi cunoscuţi peste graniţe sau doar în ţara noastră au avut, de multe ori, vieţi la fel de fascinante precum cărţile pe care le-au scris. Dramele lor nu au fost doar de natură emoţională. Şi acum o sută de ani, problemele cu banii îi loveau, în acelaşi timp, şi pe cei talentaţi, şi pe cei mai puţin talentaţi. Vă prezentăm o trecere în revistă a unora dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi a statutului lor social.

Unul dintre scriitorii botoşăneni care nu a dus grija zilei de mâine a fost Max Blecher. Acesta s-a născut la Botoşani în anul 1909, în familia unui negustor bogat de origine evreiască. Tatăl său, Lazăr Blecher, a fost patronul unei fabrici de sticlă din Botoşani. Prozator şi romancier, Max Blecher a fost trimis de părinţii, care îşi permiteau acest lux în acele vremuri, la Paris la Facultatea de Medicină. Tot aici avea să îşi înceapă cariera literară. Max Blecher era considerat un talent în proză, dar şi un romancier de elită. Puterea financiară a părinţilor nu a putut preveni, însă, îmbolnăvirea timpurie a tânărului Blecher. La doar 19 ani este diagnosticat cu „Morbul lui Pott”, o formă rară de tuberculoză care îi mânca din coloana vertebrală. Susţinut financiar, acesta reuşeşte să primească tratament adecvat şi mai supravieţuieşte 10 ani. Până la sfârşitul vieţii primeşte toate îngrijirile necesare.

„Luceafărul poeziei române” a trăit din chetă în ultimul an de viaţă

Poetul Mihai Eminescu şi-a petrecut mare parte din penultimul an de viaţă la Botoşani, în grija surorii sale, Harieta Eminovici. Rămas fără bani, fără alte mijloace de trai, bolnav la pat, „poetul nepereche” trăia în anul 1887, la Botoşani, într-o clădire cu două camere lângă Biserica „Sfântul Dumitru”. Sora poetului abia se întreţinea, aşa că abia putea să plătească poetul un om care să îl îngrijească şi să îi ofere tratamentul necesar. Rămasă fără bani, Harieta nu mai îl mai poate plăti nici pe argat, tocmai în preajma incendiului din iunie 1887, care a mistuit o mare parte din casele si dughenele Botoşaniului de sfârşit de secol XIX.

Sorescu, bursă în SUA

Marin Sorescu este considerat unul dintre cei mai mari scriitori contemporani. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. Şcoala primară a făcut-o în Craiova, însă în anul 1954 a fost transferat la Şcoala Medie Militară din Predeal. Sorescu a absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi în anul 1960, dar a fost plecat cu bursă în SUA la Universitatea din Iowa. Operele lui Marin Sorescu au fost traduse şi prezentate pe scene din Paris, Zurich, Tampere, Berna, Geneva, Napoli, Dortmund, Helsinki şi Port-Jefferson (SUA). Scriitorul a fost înlăturat în anul 1991 de la şefia revistei „Ramuri”. Colegii lui Marin Sorescu au trimis o scrisoare către conducerea Uniunii Scriitorilor de la vremea respectivă. A fost redactor şef la revista „Ramuri” timp de 12 ani. Colegii poetului au declarat, în 1991, că acesta a denigrat mai mulţi scriitori, refuzându-i sistematic să-i publice. Confraţii l-au acuzat de comportament dictatorial.

Demetrescu a murit sărac

Traian Demetrescu s-a născut pe data de 3 noiembrie la Craiova. A fost considerat la vremea respectivă de critici un epigon al lui Mihai Eminescu. Poetul a scris versuri încă de când era copil, iar mentorul lui a fost Alexandru Macedonski. Primul volum de versuri a apărut sub pseudonimul, Tradem. Traian Demetrescu, pe numele său complet Traian Rafael Radu Demetrescu, s-a stabilit în anul 1980 la Bucureşti, acolo unde a avut diverse colaborări cu presa din capitală. A fost considerat unul dintre primii autori simbolişti. Traian Rafael Radu Demetrescu a murit sărac, la nici 30 de ani, de tuberculoză. În Craiova se găseşte Casa Memorială Traian Demetrescu, unde sunt expuse obiecte care i-au aparţinut scriitorului.

Poet prăbuşit pe caldarâm

Boala şi sărăcia sunt cuvintele prin care poate fi descrisă, pe scurt, a doua parte din viaţă a poetului buzoian Ion Nicolescu, de la moartea căruia s-au aşternut deja mai bine de şase anotimpuri. A fost unul dintre textierii preferaţi de către marii folkişti ai ţării, versurile sale regăsindu-se în numeroase melodii din colecţia Cenaclului „Flacăra”. Nicolescu a fost un poet excentric, „ciudat”, căruia o boală apăsătoare i-a alterat destinul încă din anii tinereţii. Trăia dintr-un venit modic şi ajunsese, după 2001, să locuiască la fratele său din Buzău, după ce fusese evacuat din locuinţa pusă la dispoziţie în Bucureşti de Uniunea Scriitorilor din România. Traiul mizer, dezordonat, şi-a pus din ce în ce mai adânc amprenta pe starea de sănătate a poetului, astfel că, în februarie 2012, s-a prăbuşit pe caldarâm, chiar lângă zidul liceului pe care îl absolvise cu multe decenii în urmă.

Slavici dădea meditaţii pentru a se susţine financiar

Marele scriitor Ioan Slavici, născut la data de 18 ianuarie 1848, în localitatea arădeană Şiria, a dus o viaţă modestă. El a fost al doilea copil din cei cinci. Tatăl său, Savu Slavici, a fost cojocar. Mama sa era Elena Slavici. Între anii 1860-1865, Ioan Slavici a urmat liceul din Arad, unde primea săptămânal mâncare de acasă. Între anii 1865-1867 a învăţat la liceul din Timişoara, unde, pentru a avea bani, a dat ore de meditaţii. În octombrie 1868 se înscrie la Facultatea de Drept şi Ştiinţe a Universităţii din Budapesta, unde trece cursurile de literatură romană. În anul 1869, Slavici s-a îmbolnăvit şi s-a întors la Şiria, neavând bani. El se înscrie la liceul maghiar din Arad în anul şcolar 1867 – 1868. Pentru a se susţine financiar, îl meditează pe băiatul grofiţei Konigsegg, care a rămas repetent în clasa a IV-a. Astfel ia contact cu viaţa aristocraţiei transilvănene.

www.historia.ro

loading...
Loading...

Citește și

Epava crucișătorului german Scharnhorst, descoperită pe fundul Atlanticului

Epava crucișătorului de linie Scharnhorst, unul dintre cele mai temute vase de luptă germane din …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: