Beatrice Băndoiu, una dintre cele mai profunde voci din Gorj: „Visul meu este să devin reper în domeniul muzicii!”

beatrice-bandoiu-3

Maria Beatrice Băndoiu are 24 de ani și este unul dintre tinerii talentați ai Gorjului, o interpretă de muzică populară îndrăgostită de ceea ce face și hotărâtă să își construiască prin propriile puteri cariera muzicală. De cinci ani de zile locuiește la București, acolo unde este și angajată la Radio România Antena Satelor. Beatrice Băndoiu este una dintre cele mai profunde voci din cântecul gorjean, de la Maria Apostol încoace, spunea Viorel Gârbaciu, omul care a urmărit-o crescând. Domnişoara cântecului popular din Gorj colecţionează costume populare vechi și a strâns deja peste 200 de exemplare superbe. Visul tinerei este acela de a deveni un reper în muzica populară din România și spune că a avut mare noroc cu părinții săi, care au sprijinit-o mereu: „Nu cred ca aș fi reușit dacă mă nășteam într-o altă familie”, spune tânăra.

Reporter: Ești unul dintre tinerii gorjeni care pot fi dați ca exemplu: talentat, muncitor, de succes. Ce ne spui despre tine?
Beatrice Băndoiu: Am ales întotdeauna să urmez calea care îmi place, chiar dacă n-a fost poate cea mai simplă. Accept orice provocare, sunt deschisă la nou, îmi doresc să mă autodepășesc și cred că ăsta este motivul pentru care m-am adaptat atât de ușor în București. Sunt disciplinată, autocritică, serioasă și implicată în tot ceea ce fac. Muncesc neîntrerupt și sunt foarte motivată atunci când am de atins un target. Nu îmi fac planuri de viitor. Îmi urmez de cele mai multe ori intuiția, însă sunt perseverentă în tot ceea ce fac. Îmi place să cunosc oameni, locuri și tradiții noi, să învăț din orice experiență. Dacă am reușit, am făcut-o pentru că sunt pasionată de ceea ce fac și pentru că această cale pe care am ales-o, nu mă lasă să mă plictisesc sau să mă plafonez. Mereu apar alte provocări și mereu sunt în competiție cu mine însămi.

Rep.: Ce ne poți spune despre familia ta?
B.B.: Este mică! (râde n.red.) Eu, mami, tati, și doar dacă punem la socoteală și pisica și pe cei trei căței, care fac parte din familia noastră, atunci putem spune că am o familie numeroasă. Lăsând gluma la o parte, când mă gândesc la familia mea, mă gândesc la părinții mei. M-au pus de fiecare dată pe primul plan, au crezut în mine și au investit în mine. Și poate cel mai important dintre toate este faptul că m-au tratat întotdeauna cu afecțiune, mi-au fost aproape la fiecare pas și că au știut să mă sprijine în fiecare moment de neîncredere sau de cumpănă. Nu cred ca aș fi reușit dacă mă nășteam într-o altă familie. Din nefericire, sunt atâția copii cu potențial mare, dar care nu au sorți de izbândă, pentru că nu primesc încurajările și suportul de care au nevoie. Mama mea îmi este cea mai bună și mai devotată prietenă, iar tatăl meu a încercat la un moment dat să-mi fie dascăl, însă am constatat că nu are calități pedagogice-cu toate astea m-a ajutat mult la matematică și la problematicile de gramatică ale limbii române. Apoi am devenit camarazi. Am jucat împreună table, ne-am uitat la meciuri, ca între băieți, și asta pentru că și-a dorit să mă nasc băiat, iar după ce am mai crescut, ajunsese să declare că are trei băieți întrupați într-o fată… și adevărul este că mai toată copilăria mea am fost tunsă zero.

beatrice-bandoiu-4

Rep.: De când ești în București?
B.B.: Sunt în București de aproximativ 5 ani, de când am devenit studentă la Universitatea Națională de Muzică. Și acest fapt se datorează calității pedagogice indiscutabile și a pregătirii de excepție a celui care m-a instruit timp de doar 11 luni în tainele teoriei muzicale. Poartă numele Florin Berculescu și îmi este unul dintre cei mai dragi profesori, iar mai presus de asta este un muzician valoros de care Gorjul și gorjenii se bucură. Profit de ocazie să-i mulțumesc o dată în plus!

baetrice-bandoiu-2Rep.: Când ai descoperit muzica?
B.B.: În copilărie. La noi se ascultă muzică în casă și în mașina considerabil de mult. Ulterior, după ce am prins și eu gustul muzicii, se auzea mai tot timpul. Eram un soi de DJ și pentru mine, dar și pentru vecinii mei.

Rep.: Ce studii ai în acest domeniu?
B.B.: Am absolvit cursurile Școlii Populare de Artă din Târgu-Jiu, la secția de muzică populară și studiile de licență ale secției de Pedagogie Muzicală, la Universitatea Națională de Muzică din București, iar în scurt timp voi termina și un master în Educație Muzicală Contemporană, în cadrul aceleiași instituții.

Rep.: Ai scos vreun album? Își dorești?
B.B.: Am realizat un prim material discografic în 2010, acompaniată de un grup instrumental condus de maestrul Marcel Parnica, iar în 2015 am imprimat un material cu Orchestra Lăutarii din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros, dar acesta nu este încă pe piață.

Rep.: Ce colaborări ai? Cum îți câștigi traiul?
B.B.: Sunt redactor muzical la Radio România Antena Satelor și cânt atât la spectacole de folclor,cât și la evenimente private.

Rep.: Muzica este viața ta. Asta ai făcut de când te știi. Ce vis ai? Ce sacrificii ești dispusă să faci pentru a-l îndeplini?
B.B.: În plan profesional, visul meu este să devin reper în domeniul muzicii pe care o practic, să realizez o muzică de bună calitate și care totodată să fie pe placul melomanilor. Nu cred că trebuie să sacrific ceva în acest scop. Cred că asta este vocația mea și fac cu plăcere și cu satisfacția împlinirii ceea ce fac atunci când sunt pe scenă.

beatrice-bandoiu-1Rep.: Ce planuri de viitor ai?
B.B.: Intenționez să devin profesor de muzică, cel puțin temporar, să obțin un doctorat în domeniul muzicii tradiționale și eventual să încerc și munca în televiziune. Însă întrucât, mărturiseam mai sus că nu îmi fac planuri de viitor, acestea sunt mai mult niște idei schițate… Nici să fac facultate de muzică nu se înscria în planurile mele de viitor, până am început clasa a douăsprezecea. S-a născut din neant această idee și pentru că a fost puternică, a sfârșit prin a se împlini.

Rep.: Câte costume populare ai strâns? Cum mai e colecția ta?
B.B.: Nu mai am timp să le număr. S-au mai adunat în plus față de cele pe care le-am strâns până la ultimul „recensământ”. Ceea ce a rămas constantă este dragostea și prețuirea mea pentru acestea. Cele mai vechi costume au peste 100 de ani, însă au fost păstrate cu sfințenie, așa cum obișnuiau oamenii la țară prin tot felul de procedee, aflându-se acum în bune condiții și putând fi purtate. Toate au o însemnătate foarte mare pentru mine și am un puternic atașament față de acestea! Și aș vrea să le mulțumesc pe această cale tuturor celor care au avut încredere să-mi încredințeze zestrea lor moștenită de la părinți, bunici sau poate chiar străbunici!

loading...
Loading...

Citește și

Atenţionare COD GALBEN de ploi torenţiale, vijelii şi grindină în aproape toată ţara

Meteorologii au emis, sâmbătă, o atenţionare cod galben de ploi torenţiale, în cea mai mare …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: