sâmbătă , 14 decembrie 2019 - 23:07

Ceapa şi usturoiul: mituri, superstiţii şi adevăr (I)

mistere-usturoi-ceapa

Nimeni nu poate spune cu exactitate când au fost cultivate primele plante din familia usturoiului, cepei sau prazului, însă ceea ce ştim este că folosim aceste alimente de mii de ani.

Excavările din ultimii ani realizate la situri arheologice ce datează din epoca bronzului au descoperit că, încă din acea vreme, aliaceele erau consumate împreună cu smochinele şi finiculul.
Pe de altă parte, este destul de probabil ca oamenii preistorici să fi consumat şi ei aliacee şi chiar să le fi păstrat pentru iarnă, având în vedere că ele se conservă bine şi nu au nevoie de sare sau îngrijire specială pentru a nu se strica de-a lungul lunilor grele de iarnă.
Unii istorici cred că aliaceele au fost cultivate iniţial în Asia Centrală, în timp ce alţii cred că ele au fost, mai întâi, răspândite în Iran şi Pakistan. Oricum, specialiştii susţin că este foarte probabil ca ele să fi fost consumate de multe culturi cu mult înainte de a fi cultivate.
Dovezi solide referitoare la această familie apar abia câteva mii de ani mai târziu, în Egiptul Antic. Se pare că cepele nu reprezentau numai hrană pentru egipteni, ci că ele erau venerate pentru forma lor sferică şi pentru inelele concentrice care simbolizau viaţa eternă. Aşa se explică de ce pe pereţii caselor şi ai mormintelor erau reprezentate cepe. Adesea, picturile din acea perioadă prezintă banchete de la care nu lipseau aliaceele. Alte opere de artă prezintă preoţi care ţin în mâni cepe sau altare acoperite de aceste legume. Mai mult, dintre toate legumele ilustrate în acea perioadă, cepele sunt singurele create din aur.
Aşa se explică, probabil, de ce specialiştii au descoperit că aliaceele aveau un rol important în ritualul de mumifiere. Mai exact, arheologii au descoperit urme de ceapă în regiunea pelvisului şi a toracelui defuncţilor. Mai mult au existat şi cazuri în care au fost găsite bucăţi de ceapă ataşate de tălpi şi resul picioarelor mumiilor. În alte cercetări, au fost descoprite mumii care aveau ceapă presată pe urechi. Un exemplu celebru este cel al lui Ramses al IV-lea, care a fost înmormântat având urme de cepe în orbitele oculare.
De ce erau atât de utilizate cepele în acest ritual? Una dintre teorii sugerează că oamenii din Egiptul Antic cunoşteau proprietăţile antiseptice ale legumei şi că ea le-ar fi de ajutor morţilor în viaţa de apoi. O altă teorie sugerează că egiptenii credeau că mirosul specific şi puternic avea capacitatea de a-i învia pe defuncţi (ceea ce este destul de ciudat, dacă ne gândim la cazul lui Ramses, care ar fi înviat lăcrimând).
În China, în schimb, ceapa era utilizată încă de acum 5.000 de ani, usturoiul fiind acceptat în jurul anului 2.700 î.e.n., când a început să fie utilizat pentru a da gust mâncării. Mai târziu, el a fost folosit şi pentru conservarea alimentelor, pentru ca apoi, în jurul anului 200 î.e.n., el să fie înscris în topul celor 300 de plante cultivate pe acest teritoriu.

Aliaceele panaceu

Egiptenii foloseau usturoiul şi ceapa pentru a crea diverse remedii. Se pare că oamenii care au lucrat la construirea piramidelor au fost hrăniţi cu multă ceapă şi usturoi. În una dintre scrierile lui, istoricul grec Herodot a sugerat că 90 de tone de aur au fost cheltuite pentru a asigura necesarul de ceapă pentru lucrători, pe timpul construcţiilor. De asemenea, sclavii egipteni care au lucrat la ridicarea piramidelor primeau o porţie zilnică de usturoi deoarece se credea că acest aliment îi va feri de boli şi le va da putere.
În acelaşi timp, usturoiul era folosit ca metodă de schimb. Mai exact, pe vremea lui Tutankhamon, aproximativ 7 kg de usturoi erau suficiente pentru cumpărarea unui sclav sănătos de sex masculin.

Alimente interzise sau respinse

În Mesopotamia, consumul de ceapă era asociat cu indivizii din clasa inferioară. Cei săraci primeau lunar o raţie de pâine şi ceapă, iar aceasta a devenit dieta de bază. Este foarte posibil ca ceapa să fi fost refuzată de clasele superioare, adică de cei care îşi permiteau să consume alte legume, din cauza mirosului. Este foarte important să nu trecem cu vederea faptul că atunci ceapa era consumată crudă, motiv pentru care respiraţia celui care o mânca trebuie să fi fost destul de respingătoare.
Pe de altă parte, în Egipt, cepele par să fi avut un rol dublu. În ciuda celor menţionate anterior, se pare că unii preoţi nu aveau voie să consume acest aliment. Motivul nu este clar nici astăzi. Astfel nu se ştie dacă li se interzicea să consume ceapă pentru că ea era venerată sau pentru că respiraţia urât mirositoare pe care ar fi avut-o după ce mâncau i-ar fi jignit pe cei din clasa superioară.
Chiar şi astăzi, în India, unora dintre brahmani li se interzice să consume ceapă sau usturoi, asta în ciuda faptului că le este permis să le utilizeze în practici medicale. Mai mult, ca urmare a uneia dintre scrierile profetului Mahomed, se pune că oamenii care miros a ceapă şi a usturoi nu au voie să intre în moschee.

Usturoiul şi evreii

Evreii considerau că usturoiul scade senzaţia de foame, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, ucide paraziţii, vindecă gelozia, ajută corpul să aibă o temperatură crescută, încurajează iubirea şi dă o culoare frumoasă chipului.
„Talmud”, un text ce conţine învăţături vechi evreieşti, încuraja consumul de usturoi în zilele de vineri înainte de iniţierea actului sexual în ziua de sabat.

Ceapa şi usturoiul, consumate cu poftă

În anii 500 î.e.n. grecii consumat deja cu poftă ceapa alături de pere, linte şi varză. În acea perioadă, toată lumea îşi permitea să consume ceapă. Medicul Hipocrate (300 î.e.n.) prescria ceapa ca diuretic, medicament pentru combaterea pneumoniei şi a bolilor digestive, dar şi pentru o vindecare mai rapidă a rănilor. Atleţii erau şi ei hrăniţi cu cantităţi mari de ceapă pentru a avea o bună circulaţie a sângelui.
În secolul I e.n., un alt medic, Discoride, nota o multitudine de remedii în care folosea aliaceele. De exemplu, el aprecia că usturoiul trata problemele de inimă. În acelaşi timp, munca lui a influenţat gândirea romană, în sensul că, după ce au citit scrierile lui Discoride, aceştia au început să maseze gladiatorii cu ceapă pentru a face ca muşchii lor să devină mai fermi.
Cu toate acestea, grecii din clasa superioară nu apreciau usturoiul chiar într-o asemenea măsură. Orice persoană care mirosea a usturoi era văzută ca un individ vulgar şi nu avea voie să pătrundă în niciun templu.
În schimb, una dintre cele mai bine păstrate legende greceşti spune că, în antichitate, criminalii ar fi fost hrăniţi cu foarte mult usturoi în speranţa că ei vor fi curăţaţi. În contrast cu această practică sau cu părerea grecilor din clasa superioară, Aristotel a listat usturoiul printre alimentele afrodisiace.
Revenind la capacitatea aliaceelor de a da putere, nu numai egiptenii sau romanii considerau că ceapa îi face pe oameni mai rezistenţi. Alexandru cel Mare, de exemplu, îşi hrănea armatele cu ceapă, adică oamenii săi mâncau un aliment cu gust puternic care le dădea şi lor forţă.

Să nu ştie lumea!

Şi Roma era locul în care ceapa era alimentul de bază pentru cei săraci, în timp ce oamenii bogaţi refuzau să mănânce alimentul atât de urât mirositor, susine Margaret Briggs în cartea sa „Garlic and Onions”. Descoperirile arheologice de la Pompei, oraşul distrus de activitatea vulcanică în 79 e.n., au indicat că vânzătorii de ceapă nu erau incluşi în breasla vânzătorilor de legume sau de flori deoarece ei proveneau dintr-o clasă socială inferioară.
Tocmai de aceea, oamenii de ştiinţă au fost foarte surprinşi să dezgroape un coş cu ceapă fiartă într-un bordel din oraş. Poate că ceapa nu mai era atât de prost văzută când cei din clasa superioară se amestecau cu cei din clasa inferioară sau poate că ceapa ajuta la neindentificarea altor mirosuri neplăcute.

(Continuarea în ediția de mâine)

Descopera.ro

loading...
Loading...

Citește și

Figurine misterioase vechi de 4.000 de ani, descoperite în Scoția

Arheologii britanici au descoperit nouă figurine antropomorfe misterioase vechi de 4.000 de ani pe o …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: