Dacă vrei să înveți, călătorește!

Sunt (din ce în ce mai mult) adeptul educației obținute dincolo de granițele sistemului clasic (școlar), cel pe care-l cunosc toți cei de peste 25-30 de ani. Da, cred cu tărie că oamenii se pot educa (pe sine, dar și pe ceilalți) – mai ales în contextul globalizării – prin intermediul chestiilor nonformale și al oricăror treburi neînvățate la școală. Concret, realizez – la fiecare ieșire din țară – cât pierd oamenii că nu călătoresc. Grație Europei civilizate (aia pe care o hulim și față de care nu avem obligații, nu?), am oportunitatea de a călători. Iar perspectiva socio-culturală… s-a lărgit enorm, în plan personal, în ultimii ani. Practic, orizontul unei persoane se deschide spre noi și noi provocări. Călătorind, înveți chiar și fără a-ți propune asta. Oameni, locuri, țări, culturi, religii, mentalități… toate astea sunt chestiuni și informații absolut noi, pe care le percepi direct. Față de captarea indirectă (cărți, broșuri, documentare) pe care nu o resimți așa cum ar trebui, interacțiunea efectivă cu toate cele deja menționate este neprețuită. Călătorind… nu ai cum să nu înveți, nu ai cum să nu asimilezi. Vezi, auzi, simți și alte lucruri decât alea cu care ești obișnuit (de) acasă. Iar treaba pozitivă este că ții minte mai bine decât ai fi citit/văzut într-o carte ori la televizor. “Să fii acolo”, implicat direct, este fundamental pentru a te defini ca persoană. Bagajul informațional și emoțional ți se dezvoltă permanent. Și, da, viața este un bun profesor. Poate cel mai bun. Iar “a călători” este copilul vieții. Fac parte dintr-o generație aflată la granița dintre “vechi” și “nou”, dintre “analogic” și “digital”, dintre “a ști” și “a ști să fii”. Nu mă regăsesc complet nici în dreptul celor de 20 de ani (sau chiar mai mici), dar nici lângă cei peste 45, reticenți la schimbare. E greu să fii astfel poziționat, credeți-mă. Încerc să înțeleg lumea în care trăiesc și care se află într-o permanentă și foarte rapidă schimbare. Iar călătoritul mă ajută mult, mult de tot. Poate voi nu (mai) aveți timp să vedeți lumea, dar nu le răpiți (și) copiilor voștri dreptul de a înțelege ce se petrece pe lângă ei. Lăsați-i să călătorească, vă vor mulțumi mai târziu. Se vor forma frumos ca oameni, însă o să realizați târziu asta…

loading...
Loading...

Citește și

Muie, muie dar cu ce?

Prostia m-a copleșit și nu prostia în sine ci numărul minților care o produc? Muia …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: