DIAVOLII din pridvorul bisericilor din Gorj!

diavoli-Biserici-(1)

Iadul și Raiul reprezintă două adevăruri ale creștinilor ortodocși, mai ales ale celor practicanți. Ei știu că dacă vor respecta Scriptura și învățămintele creștine, vor ajunge în Rai, lângă cei Drepți, iar de nu, vor încăpea pe mâinile Diavolului, sufletele lor fiind chinuite pe vecie. Pentru a le reaminti credincioșilor ce îi așteaptă dacă respectă și dacă nu respectă regulile, pictorii au ales ca în unele pridvoare ale bisericilor și mănăstirilor din Gorj să înfățișeze scene din Rai și din Iad, în pridvor. Enoriașii au de făcut, însă dinainte de a intra în biserică, alegerea între Bine și Rău.

Pridvorul sau prispa, ca element arhitectonic al lăcaşului de cult, nu are valoare sacramentală, spun fețele bisericești. Este un loc de trecere, plasat înaintea uşilor de intrare. Pentru a-l pune pe om în fața alegerii sau mai degrabă în fața conștientizării alegerii pe care o are de făcut, pictorii au redat în pridvoarele lăcașelor de cult, mai ales pictorii din secolele XVII-XIX, scene din Raiul și Iadul prezentat de Sfânta Scriptutră. Astfel, pridvorul bisericii devine locul unde creștinul trebuie să aleagă Calea Mântuirii sau cea a Pierzaniei, locul deciziei. În Sfânta Scriptură, spun preoții, găsim informații despre Rai și Iad: „În Evanghelia după Matei se redă învățătura Mântuitorului despre judecata viitoare. Unii vor fi de-a dreapta, către care Mântuitorul va zice: „Veniți binecuvantații Tatălui Meu și moșteniți împărăția gătită vouă de la fa¬cerea lumii”, iar către cei de-a stânga va zice: „Duceți-vă de la Mine blestemaților în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui”. Și încheie: „Și se vor duce aceștia în munca veșnică, iar drepții în viața veșnică (Matei XXV, 46)”. „Parabola bogatului nemilostiv și a săra¬cului Lazăr arată că bogatul a coborât îndată după moarte în iad, în timp ce Lazăr s-a dus în sânul lui Avraam, între aceste două locuri fiind o prăpastie de netrecut. Este destul de clar ca sufletele merg îndată după ju¬decata particulară în rai sau în iad, unde așteaptă Învierea și judecata universală (Luca XVI, 19-31)”.

Diavolul în viziunea mai multor pictori

diavoli-Biserici-(9)Diavolii pictați în pridvoarele lăcașurilor de cult din Gorj apar la Mănăstirea Lainici, La Mănăstirea Cămărășeasca din orașul Târgu-Cărbunești, la două biserici din comuna Vladimir, dintre care una este monument de patrimoniu, la Biserica din Satul Floreșteni de lângă Cărbunești. Pictorii acestor lăcașuri au avut fiecare viziunea sa despre Iad și diavolii care îi supun la cazne pe cei păcătoși. Scenele din Iad prezintă unele dintre chinurile la care vor fi supuși cei care vor păcătui și nu vor respecta canoanele și cele 10 porunci. Negru sau roșu cărămiziu, cu ochi mari și înflăcărați, sau privire plină de ură sunt doar câteva dintre interpretările celor care au realizat picturile pridvoarelor acestor biserici. Imaginile dracilor care se ocupă de schingiuiri stau laolaltă cu cele ale imaginilor sfinţilor. Scenele, menite să bage spaima în cei care au de gând să păcătuiască, transformă aceste lăcașuri în monumente istorice deosebite. Preoții din sate spun că scenele nu sunt decât simple învățături pentru cei ce nu urmează calea cea dreapta și cad în păcat. La Biserica de lemn din satul Floreșteni, Cărbunești, înainte să intri în lăcaș, pentru slujbă, zărești un diavol de mari dimensiuni, în partea dreaptă a pridvorului, dar și un râu de foc în care sunt arși păcătoșii. Tot aici apare și Antichristul, dar și alți draci, mai mici. Pictorul ne spune și cine va ajunge în Iad: criminalii sau vărsătorii de sânge, femeile care avortează, nevestele care înșală, martorii mincinoși, cei care iubesc arginții mai mult ca orice altceva și alții. În partea stângă a pridvorului bisericii pierdute între dealuri apare Raiul, locul unde cei Drepți îi așteaptă pe cei care aleg Calea Mântuirii. Specialiştii sunt de părere că picturile redau una din versiunile apocrife ale Apocalipsei care, conform acestora, era o scriere destul de răspândită la finele veacului al XVIII-lea. Scena Judecăţii de Apoi este o interpretare frumoasă, plină de genialitate, dar naivă. Surprinde în egală măsură păcatele, dar şi consecinţele negative ale acestuia.

Picturi pedagogice

diavoli-Biserici-(8)

Raiul și Iadul, imagini pedagogice, apar și în pridvorul Mănăstirii lainici. Ele au o mare însemnătate pentru creștini, ele ne pun pe gânduri, nu suntem veșnici, este mesajul transmis de aceste imagini. Omul trebuie să aibă grijă de sufletul său. „În erminia picturii bizantine se respectă aceste imagini, de regulă în pridvor, ca o anticipare a veșniciei, căci în biserică sunt sfinții, iar în pridvor Raiul și Iadul. Picturile Raiului și ale Iadului sunt simbolice, dar reprezintă și adevăruri ale creștinilor. În biserică sunt sfinții, iar picturile din pridvor sunt pedagogice, ne învață despre viața de apoi, ne arată cum va fi. Este vorba despre păcatul strămoșesc, Adam a căzut și a murit, trupul se descompune. Sufletul este cel mai important, veșnic este sufletul, noi nu suntem veșnici. Trebuie să înțelegem că noi pe pământ nu suntem veșnici! Trecem în veșnicie când încetăm viața trupească. Adam a pierdut veșnicia. El a căzut în păcat. Mergem în pământul din care am fost creați. Până la Judecata de Apoi oamenii se duc spre Rai sau sper Iad. Nu sunt doar simbolice aceste picturi, ele prezintă realitatea. Trebuie să ne rugăm pentru cei plecați dintre noi, căci, dacă ei au ajuns în Iad, ei pot fi întorși din Iad. Prin rugăciunea celor dragi, celor rămași în viață”, a spus starețul Ioachim Pârvulescu de la Mănăstirea Lainici.

Și la Vladimir apar astfel de picturi

diavoli-Biserici-(3)

După cum spuneam mai sus, astfel de picturi ale pridvorului apar și la Mănăstirea Cămărășeasca din Târgu-Cărbunești, dar și la Biserica Cocoanei din satul Frasin al comunei Vladimir și la un alt lăcaș de cult din această comună. Cea mai mare biserică a Parohiei Frasinu din Vladimir este Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“. Această biserică este pe lista monumentelor istorice din România. Monumentul istoric a fost construit în anul 1817 de către un boier grec pe nume Musc, iar în anul 1902, boierul Aristică Schileru, fiul deputatului Dincă Schileru, a acoperit biserica cu şiţă. În mod special soţia sa, Mimi Schileru, a fost cea care s-a ocupat de locaşul de cult din satul Frasinu, astfel că acesta mai este cunoscut şi sub denumirea de Biserica Cocoanei. Pictorul plătit de ctitor a împodobit prtidvorul cu scene ale Raiului și ale Iadului. La fel s-a întâmplat și la Biserica din Vladimir-care face parte din Parohia Andreești. Mănăstirea Cămărășeasca a fost construită în 1780 și este ctitoria boierilor gorjeni Cămărașescu. Aceasta a servit întotdeauna drept cetate de apărare contra cotropitorilor și ca loc de refugiu al boierilor, atunci când regiunea era atacată de turci și haiduci.

loading...
Loading...

Citește și

Din CLUBURILE târgujiene, într-un PUB din Anglia! Cum îşi clădeşte viitorul un ADOLESCENT din Gorj, doar cu CHITARA lui!

În urmă cu un an, a cântat în cluburile din Târgu Jiu. Piese rock şi …

2 comentarii

  1. La Tismana ai fost Mihaelo ? Se pare ca nu , altfel vedeai ca si pe biserica celei mai cunoscute manastiri din Gorj sunt pictati diavoli !

  2. Felicitări pentru material,doamna Mihaela ! Felicitări cotidianului Gorj Domino pentru politica sa editorială,aceea de a scoate în evidență frumusețile Gorjului !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: