duminică , 26 ianuarie 2020 - 10:18

Fostul asociat al fiilor senatorului Greblă şi APM Gorj, parteneri în proiecte de mediu de milioane de euro

juveloiu-1pag1

• Cele mai vizibile activităţi pentru care s-au cheltuit bani europeni sunt plimbările în ţară şi străinătate ale angajaţilor APM Gorj

Fondurile europene şi ariile protejate din Gorj se combină perfect într-o reţetă de succes ce aduce unor oameni de afaceri milioane de euro, iar angajaţilor Agenţiei de Protecția Mediului Gorj – plimbări şi chermeze îndelungate în ţară şi străinătate la conferinţe care se încheie invariabil cu nimic mai mult decât împărţirea de „materiale informaţionale realizate în cadrul proiectului”. Peste două milioane de euro a primit ONG-ul fostului asociat al fraţilor Greblă pentru a se preocupa de natura din Gorj, în timp ce angajaţii de la Mediu, mereu aceiași privilegiaţi, împart pliante în Franţa si Ungaria în cadrul unor programe care costă alte milioane de euro.

juveloiu

Milioane de euro pentru a lua urma ursului din pădure

facsimil-1-mediu

Camera de Comerţ şi Industrie România-Japonia (CCIRJ) este o denumire pompoasă ce te duce cu gândul direct la proiecte măreţe care unesc cele două ţări. În realitate e de fapt un ONG condus de un om de afaceri, Mihai Prundianu, fost partener al fiilor senatorului Toni Mihail Greblă, catalogat ca unul dintre băieţii deştepţi din energie, pasionat, pecuniar se pare, şi de aria naturală protejată Nordul Gorjului de Vest, de pe urma căreia s-a ales cu două finanţări europene; una în valoare de peste 1,8 milioane de euro, iar cealaltă de peste 550.000 de euro. Ori cât de greu ar părea de crezut, pentru aceşti bani, subordonaţii lui Prundianu trebuie să protejeze şi să conserve biodiversitatea din aria naturală Nordul Gorjului de Vest, să îmbunătăţească măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor din acea arie, să crească conştientizarea grupurilor-ţintă privind importanţa biodiversităţii din acel cadru natural protejat şi să crească capacitatea administrativă pentru acea suprafaţă.  Primul proiect a început la sfârşitul anului 2011 şi are ca dată limită octombrie 2014, iar cel de-al doilea a demarat în iulie 2013 şi se finalizează în iunie 2015. Despre ce s-a făcut până acum, Bogdan Gătej, cel care se ocupă de proiect în Gorj, a dat un răspuns de 1,8 milioane de euro: „Acest plan de management este extraordinar de bun atât pentru speciile şi habitatele pe care noi le conservăm şi le protejăm, dar şi pentru comunitatea locală”. Conform declaraţiilor lui Gătej lucrurile benefice care s-au făcut în cazul acestui proiect sunt: „Am făcut conştientizări la toate liceele, la vizitatori, am dus o întreagă campanie la toate bâlciurile, la toate şcolile”. Cea mai bine conturată parte a proiectului este „creşterea capacităţii administrative a arieti naturale protejate”, care, după cum spune Gătej, se referea la un… autoturism, adică o parte din banii de pe proiect au mers la achiziţionarea unei maşini de teren.  Deşi a trecut destul timp de când a demarat primul proiect, despre cele mai importante părţi ale lui, reprezentantul Camerei de Comerţ şi Industrie România-Japonia vorbeşte doar la viitor, pentru că  protejarea şi conservarea speciilor încă nu s-a făcut, cu toate că Gătej recunoaşte că deja s-au cheltuit din bani cam până într-un milion de euro.  Pe site-ul aşa-zisei rezervaţii a Gorjului, reprezentanţii săi se laudă că odată pus în mişcare proiectul, în judeţul nostru vor da năvală turiştii japonezi, pe care până acum nici măcar Gătej nu i-a văzut pentru că, deocamdată, „sunt în discuţii cei de la CCIRJ”.
Pe cel de-al doilea proiect, CCIRJ primeşte peste 550.000 de euro pentru a proteja ursul, lupul, pisica sălbatică şi râsul. Până în prezent nu s-a făcut niciun demers în teren care să protejeze concret aceste specii.  Singurul lucru… palpabil până în acest moment sunt nişte excremente de animale sălbatice, fotografiate şi puse la loc de cinste pe site-ul Ariei Naturale Nordul Gorjului de Vest.

giorgi-&-juveloiu

Finanţare de 1,9 milioane de euro şi trei panouri amplasate

facsimil-2-mediu

Nu doar cei de la CCIRJ primesc mana cerească a fondurilor europene, ci şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj, instituţie de stat ai cărei angajaţi nu-şi mai văd capul de deplasări în ţară şi în străinătate, evident în scopuri de serviciu. APM este partener cu Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov, într-un proiect numit Life Green, cu o valoare de 1,9 milioane de euro, din care 50% din bani vin din fonduri europene, 400.000 de la  Ministerul Mediului, iar restul de la beneficiarii proiectului.
Obiectivele proiectului sunt, bineînţeles, protecţia naturii şi controlul turismului, deşi tragic e că în ceea ce priveşte turismul în partea de vest a judeţului, nu prea e nimic de controlat, deci nu era nevoie de atâţia bani pentru a stăpâni ceva ce nu există. Celălalt obiectiv al proiectului este, cum altfel, conştientizarea publicului larg şi autorităţilor cu privire la măsurile de conservare şi protecţia naturii. Astfel de campanii, intense doar pe hârtie, sunt atât de eficiente încât, de exemplu, sute de hectare din pădurile Gorjului au fost complet defrişate acest lucru oprindu-se doar în momentul în care nu va mai exista nimic de tăiat.
Cu toate acestea, inginerul Elisabeta Juveloiu, managerul proiectului, vorbeşte cu aplomb despre proiectul pe care-l manageriază „Până la ora aceasta, toate obiectivele au fost începute, programul se desfăşoară din 2012 până în 2017. În prima fază avem acţiunile de realizare studii. Până în prezent am pus cele trei panouri pentru beneficiarii proiectului, panouri care sunt generale, cu cerinţe specifice de la Comunitatea Europeană. În primăvară, când începem să marcăm traseele spre habitate, vom mai pune încă 17 asemenea panouri”.
Juveloiu a participat la nenumărate semnarii, conferinţe şi networking atât în ţară, cât şi în Franţa şi Ungaria pentru că, susţine ea: „Noi suntem obligaţi ca acel proiect să-l facem cât mai cunoscut. În Franţa a fost un schimb de experienţă cu alte zone ce implementează alte proiecte Life”.
Când vine vorba de bani, Juveloiu spune că s-au primit deja 400.000 de euro pe care i-a împărţit cu partenerii, adică 55.000 de euro către Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia şi aproximativ 40.000 de euro au mers spre Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov.  De menţionat este faptul că la toate seminariile la care Juveloiu a participat – şi au fost multe – când se vorbeşte despre activitatea în sine, se spune invariabil: „împărţit participanţilor materiale informaţionale realizate în cadrul proiectului”. Pe site-ul proiectului, pozele cu Juveloiu sunt şi ele parte din segmentul dedicat networking-ului din Franţa, unde funcţionarul din cadrul APM Gorj a stat 9 zile.
La un alt seminar care a avut loc la începutul lunii octombrie a acestui an, în Ungaria şi Slovacia, Elisabeta Juveloiu a fost însoţită de directorul APM Gorj, Nicolae Giorgi.

loading...
Loading...

Citește și

Pensiunea mezinului primarului de Bustuchin, invizibilă de aproape 12 ani! Terenul concesionat din 2008, închiriat la firme private

Un consilier local liberal din Bustuchin lansează acuzații grave la adresa primarului comunei, Ion Ciocea, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.