FOTO | Cimitirul vesel de la Curteana: „Cine vre strînge avere/Crească vită cu plăcere!”

cimitir-vesel-Curteana-(6)

Există și în județul nostru cel puțin un cimitir unde pe crucile de lemn de la capul locului unde sunt înhumați cei plecați dintre cei vii sunt scrise versuri simple, pline de profunzimea țăranului care a învățat ce este viața și cum să treacă de greutăți. La Curteana, sat care aparține de orașul Târgu-Cărbunești, există unul dintre aceste „cimitire vesele”, iar artiștii locali care au realizat crucile vopsite în albastru-bleu și înflorate s-au inspirat din adevăratul și unicul Cimitir Vesel de la Săpânța.

Moartea este ultimul mare eveniment din viața omului, o certitudine căreia din moși strămoși i se acordă o atenție deosebită. De la modul de organizare al înmormântării, la obiceiurile de la sate, care s-au păstrat peste secole, moartea este momentul iminent al trecerii dintr-o lume în alta. În viața de apoi, sufletul ajunge „acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de moarte”-așa cum cântă preotul care oficiază slujba de înmormântare. Ceremonialul morții la gorjeni este complex, iar rudele au obligația morală de a asigura integrarea corespunzătoare a mortului în viața de apoi. Se spune că dacă cei vii se roagă suficient pentru sufletul celui plecat, presupunând că acesta a ajuns în Iad, el poate fi salvat.

cimitir-vesel-Curteana-(7)Crucile înflorate de la Curteana

În cimitirul din satul Curteana sunt înhumați gorjenii din zonă, dar și din satul Măceșu, aici nefiind un loc de îngropare a morților. Biserica cimitirului este înscrisă în lista monumentele de patrimoniu a României. La căpătâiul fiecărui mort se observă și câte o cruce din lemn pictată în nuanțe de albastru și înflorată. Artistul local care le-a realizat s-a inspirat, cel mai probabil, din crucile Cimitirului Vesel de la Săpânța. Și aici, textele scrise pe cruci au greșeli gramaticale și un farmec aparte! Pictura crucilor de lemn este naivă, făcută de cineva fără studii în domeniu, dar destul de talentat. Galben, albastru, verde, roșu sunt culorile folosite. Crucile au și câteva versuri, în funcție de cel decedat: „Viața omului e scurtă, cu necazuri și dureri/Când ajunge la mormânt, lasă numai supărări/ Omul e un fir de ață/Trece repede prin viață, Tot adună și trudește/Și apoi piere fără veste!”. Iată ce scrie pe crucea Rodicăi, o femeie care a decedat la 49 de ani: „Priviți acest mormânt și nu uitați/Că ăsta-i locu și pe voi o să vă cheme/Pe mine m-a chemat însă pe nedrept și prea devreme/Așa moartea m-a chemat/De lângă voi am plecat/Să merg în negru pământ, să vă las pe voi plângând! Într-o groapă întunecată/Parcă n-aș fi fost niciodată”. „Ce e omu pe pământ? Frunză dusă de vânt, Tot adună, agonisește/Dar nu știe cât trăiește/ Vine moartea fără veste/Pe toate le părăsește/Intră-n negru pământ, de parcă nu a fost nicicând!”.

Semne prevestitoare ale morții și obiceiuri la moarte
În majoritatea zonelor Gorjului, unul dintre semnele care prevestesc moartea unui om este urlatul câinilor, cântatul bufniței lângă casa cuiva, găina care cântă precum cocoșul, spargerea unei oglinzi etc. Atunci când moare cineva de-al casei, cei rămași în viață întorc cu fața spre perete toate oglinzile din locuință, căci nu este bine să te uiți în oglindă. Soția celui mort nu are voie să se mai pieptene câtă vreme mortul este neîngropat, nu are voie să spele. Alexandru Doru Șerban, în cartea sa „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj”, spune că una dintre credințele țăranilor este aceea că diavolul poate lua forma unei pisici sau a unui câine și dacă unul dintre aceste animale trece pe sub coșciug, mortul se va face moroi. De aceea, cei care stau la căpătâiul mortului, au grijă ca mereu să ardă tămâie în vasul cu jar, ca să-l gonească pe cel rău.

Pompiliu Ciolacu: „Cred că este obicei unic în Gorj”

cimitir-vesel-Curteana-(5)Pompiliu Ciolacu, directorul Palatului Copiilor Târgu-Jiu și om de al locului-acesta fiind născut în satul Măceșu-spune că obiceiul acestor cruci pictate și înfrumusețate de versuri este unic în Gorj. „Acele cruci care au și versuri pe ele sunt realizate de nea Ridiche din satul Curteana. Este un domn talentat, cam de 75 de ani sau poate mai mult. L-am rugat și eu să îmi facă o astfel de cruce pentru Muzeul Crucilor de la Măceșu. Este un obicei, cred, unic în Gorj. Doar în această zonă a localităților Crețești-Floreșteni-Curteana-Măceșu am văzut astfel de cruci. Cruci de jurământ sunt în multe zone ale județului Gorj, dar nu am mai văzut să aibă aceste versuri pe ele. De obicei, pe cruce se scrie doar numele celui decedat și data nașterii și a decesului. Este un obicei frumos, tradițiile neamului trebuie păstrate”, a spus Pompiliu Ciolacu.

Troițele dedicate morților

În județul nostru, la fântâni, poduri, intersecții de drum, pe marginea șoselei, în locurile în care au murit oameni în împrejurări tragice, precum accidente rutiere sau feroviare, rudele pun troițe sau cruci din lemn, marmură sau fier, fiecare după cum își permite financiar. Troițele sunt foarte vechi în istoria rurală a Gorjului și nu numai. Fac parte dintr-o practică veche, precreștină și au rol de a proteja. Crucea, implicit troița, amintește trecătorilor chinurile îndurate de Iisus Hristos pentru mântuirea noastră. Crucea, spun cercetătorii din domeniu, reprezintă mântuirea. Dacă au posibilitatea financiară, rudele celui care decedează sapă și o fântână pentru sufletul mortului. Fără respectarea tradițiilor vechi de secole, sufletul mortului se poate rătăci, cred creștinii ortodocși.

Epitafuri de la Săpânța
„Aci odihne Pop Axente soţia lui George Titru
A trăit 40 de ani/Cît pe lume am trăit
De găini bine am grijit/ Şi mai mult am odihnit. 1934” sau
„Cine vre strînge avere/Crească vită cu plăcere
Şi să scoale diminiaţă/ Eu aşa am fost în viaţă
Aci se odihne batrîna/ Stan Anuţa Deloaie.
A trăit 78 de ani/A dormit la anu 1958”.

Moartea ca eveniment lipsit de tristețe
Cimitirul Vesel este în localitatea Săpânța, județul Maramureș, și este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică. Unele cruci sunt pictate pe ambele părți, potrivit site-ului Wikipedia.


loading...
Loading...

Citește și

Din CLUBURILE târgujiene, într-un PUB din Anglia! Cum îşi clădeşte viitorul un ADOLESCENT din Gorj, doar cu CHITARA lui!

În urmă cu un an, a cântat în cluburile din Târgu Jiu. Piese rock şi …

Un comentariu

  1. Frumos material ! Din păcate,față de sătenii din Săpânța,noi,gorjenii lui Brâncuși,nu știm să ne exploatăm așa cum trebuie averea patrimonială…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: