Înălțarea Sfintei Cruci. Ce este interzis să faci astăzi, 14 septembrie

Ziua de 14 septembrie marchează Înălţarea Sfintei Cruci, singura sărbătoare creștină cu post aspru şi rugăciune care apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin. Este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în București fiind organizată o procesiune cu această ocazie.

Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul a fost înălțată, pentru prima dată în văzul poporului, la 14 septembrie 335, un moment de sărbătoare păstrat și astăzi cu sfințenie de toți credincioșii fiind numită și Ziua Crucii.

Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. De asemenea, tradiția spune că înainte de a se retrage, șerpii se strâng la un loc și fac o piatră nestemată, cu care pot fi vindecate toate bolile.

Post aspru și rugăciune

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin. Ziua marchează de fapt două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia ”Prin acest semn vei invinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.

Când Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Obiceiuri populare

De Ziua Crucii, se vor sfinți atât butoaiele cu vin cât și viile, dar strugurii din ultima tufa de vie, numiți și strugurii lui Dumnezeu, nu vor fi culeși de gospodari, ci dați ca ofrandă păsărilor cerului.

De asemenea, în ziua de 14 septembrie din vița uscată se fac focuri, iar în jurul acestora se fac petreceri. Tot în această zi, se duc la biserică pentru a fi sfințite busuioc, mentă, măghiran și cimbru, care se crede că ne apără asupra multor boli.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.

Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptand ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.

Sfințirea monedelor

Se crede că monedele care se sfinţesc în această zi şi sunt păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.

În calendarul popular, această sărbătoare mai poartă şi numele de Carstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Dacă prima denumire este întâlnită mai ales în zona deluroasă şi regiunile sudice, marcând începutul culegerii viilor, cea de-a două este întâlnită în fiecare zona. În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane, unde vor hibernă până în primăvară următoare.

Pe 14 septembrie se ține post aspru. Tradiția spune că în această zi nu e bine să mâncați usturoi, prune, pește și nuci, dar și alte alimente care seamănă cu o cruce. Cine ține post negru își va vindeca atât trupul cât și sufletul. Cine lucrează va atrage asupra sa primejdii. Pentru belșug și spor, se păstrează în portofel, monede sfințite.

loading...
Loading...

Citește și

Bărbat reținut de polițiști în urma unor percheziții desfășurate într-un dosar de furt și tăinuire

La data de 17 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Posturilor de Poliție Negomir și Urdari …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: