Kinetoterapeutul te învață

Ziarul Gorj Domino pune la dispoziția cititorilor o rubrică dedicată sănătății. În fiecare săptămână, kinetoterapeutul Alina Iriza va vorbi despre probleme de sănătate care pot fi tratate cu ajutorul kinetoterapiei, o formă terapeutică individualizată. Dacă vreţi să ştiţi mai multe despre problemele de sănătate cu care vă confruntaţi şi vreţi să primiţi un sfat, ne puteţi adresa întrebări pe adresa de email a redacției: office@gorj-domino.ro sau puteți lăsa comentarii în spațiul dedicat rubricii.

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC)

alina-iriza-kinetoterapeut

Un accident vascular cerebral (AVC) sau un „atac cerebral” apare în cazurile în care creierul suferă din cauza unui aport insuficient de sânge. 80% din AVC-uri sunt cauzate de obstrucţia unei artere la nivel cervical sau cerebral, fiind denumite accidente vasculare ischemice. Restul de 20% se datorează ruperii unui vas de sânge în creier şi se numesc accidente vasculare hemoragice. Acestea din urmă sunt de obicei mai grave.
AVC ischemic. După modul de producere a sindromului obstructiv, a cărui consecinţă este infarctul cerebral, există două mecanisme: tromboza şi embolia.
Trombozele vasculare (tromboză = fenomen patologic, ce constă în formarea unui trombus(cheag de sânge) într-un vas de sânge) sunt mai frecvente la persoanele în vârstă, după 60 de ani, cu incidenţă mai ridicată la bărbaţi. Debutul este, de obicei, precedat de o serie de tulburări pasagere ale circulaţiei cerebrale (atacuri ischemice tranzitorii).
Efortul fizic, stresul emoţional, alcoolul consumat în cantitate exagerată, baia fierbinte, pierderile mari de sânge, la care mai pot fi adăugate infecţiile şi febra ridicată, prin furtul de sânge pe care îl provoacă, pot fi în măsură să determine ischemie cerebrală.
Embolia cerebrală (embolie = obstrucţia bruscă a unui vas de sânge, prin migrarea unui corp străin, numit embol, vehiculat prin circulaţia sangvină) este o consecinţă a afecţiunilor emboligene, fragmentării plăcilor de aterom preexistente, sau, mai rar, a pătrunderii accidentale în circulaţia cerebrală a grăsimilor sau aerului. Debutul unei embolii cerebrale este brusc, la o persoană mai tânără (care prezintă adeseori în antecedente afecţiuni cardiovasculare), în timpul zilei, după un efort fizic excesiv. Cefaleea (durere de cap) şi convulsiile pot apărea ca simptome de suferinţă generală, iar semnele focale, printre care şi hemiplegia, apar în raport cu vasul interesat (paralizie  a unei jumătăţi a corpului). Dacă embolul are posibilitatea migrării într-un ram fără importanţă, tabloul clinic se ameliorează sau dimpotrivă, dacă se constituie trombul în vasul respectiv, simptomatologia se agravează.
AVC hemoragic
Hemoragiile cerebrale pot fi difuze sau localizate (infarctul cerebral). Hemoragia cerebrală difuză este caracteristică vârstelor între 45-60 de ani, are o incidenţă aproximativ egală la femei şi bărbaţi. Creşterea tensiunii arteriale determină o rupere a vasului cerebral, mai ales când structura peretelui este afectată de existenţa unei malformaţii (malformaţie arterio-venoasă, anevrism). Tipic pentru hemoragie este dezvoltarea bruscă a tabloului clinic seara, sub incidenţa unor stări emoţionale sau oboseală marcată. Această stare, în majoritatea cazurilor, este precedată de congestie a feţei şi cefalee, urmate de vomă, respiraţie accelerată sau tahicardie(accelerare a ritmului cardiac), tulburări de conştienţă, hemiplegie.
Infarctul cerebral hemoragic este determinat de asocierea frecventă a hipertensiunii arteriale cu ateroscleroza.
Principalii factori de risc asociaţi cu accidentul vascular cerebral sunt:
– hipertensiunea arterială;
– bolile cardiace;
– infarctul miocardic;
– boli ale sângelui;
– diabetul;
– fumatul;
– sedentarismul;
– obezitatea;
– hipercolesterolemia;
– consumul excesiv de alcool;
– abuzul de medicamente;
– stresul.
Dizabilităţile provocate de AVC depind de zona corticală afectată şi constau în:
– paralizii sau deficite motorii (hemiplegie, dificultăţi în a înghiţi mâncarea, tulburări de mers sau echilibru);
– afectări senzoriale, incluzând durerea (pierderea capacităţii de a simţi atingerea, durerea temperatura sau poziţia, abilitatea de a recunoaşte obiecte ţinute în mână etc.);
– probleme de folosire şi înţelegere a limbajului;
– probleme de gândire sau memorie;
– afectări emoţionale (anxietate, furie, tristeţe, depresie).
Tratamentul fiziokinetoterapeutic cuprinde:
– termoterapia;
– electroterapia;
– masajul;
– terapia ocupaţională;
– kinetoterapia.
Programul de recuperare se desfăşoară etapizat, în funcţie de faza evolutivă (acută, de convalescenţă, sechelară) în care se află bolnavul şi se începe numai în momentul în care hotărăşte medicul curant. Recuperarea este de durată, iar pentru rezultate foarte bune, trebuie începută cât mai precoce.
Kinetoterapia reprezintă tratamentul de bază din punct de vedere locomotor al celor cu handicap neuromotor. Obiectivul final al programului de recuperare la pacientul cu sechele post AVC este redobândirea controlului motor (controlul muscular, coordonarea, echilibrul). Astfel, va reuşi să se reintegreze socio-profesional, cu creşterea indicelui de calitate a vieţii. Pentru recuperarea controlului motor, pacientul trebuie să-şi câştige mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată şi, în final, abilitatea.
Programul de recuperare trebuie să cuprindă: poziţionarea corectă a bolnavului în pat, exerciţii pentru controlul trunchiului, exerciţii pentru recuperarea membrului superior, exerciţii pentru recuperarea membrului inferior, redobândirea autonomiei, reluarea mersului.
Chiar dacă reabilitarea nu vindecă AVC-ul, pentru că nu poate înlătura afectarea cerebrală, poate însă oferi pacienţilor un ajutor substanţial în a se autoîngriji, autoservi şi a-şi recăpăta participarea la viaţa socială.

Alina Iriza, kinetoterapeut

loading...
Loading...

Citește și

Spectacol caritabil pentru un tânăr de 21 de ani din Târgu Jiu. Mai mulți artiști vor fi prezenți

Luni 16 decembrie începând cu ora 19:00 Colegiul Național „ Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu …

3 comentarii

  1. Cred ca va bateti joc de oameni cu faze de genul asta!Ai copiat de undeva de pe net sau ai invatat asta la scoala (sper) acreditata pe care ai absolvit-o?De curiozitate,ai tratat vreodata vreun pacient cu accident vascular?Eu nu cred tu ai pus mana vreodata pe un pacient neurologic daca ma iau dupa ce ne „inveti”!

  2. E trist sa vezi cat de mult decade un ziar. Tot felul de pitipoance care arata bine fizic si atat.

  3. Buna ziua!
    Sunt operat de doua luni jumate de stenoza lombra l2-l3 cuHDL2 sau folosit placute suruburi tija os spongios distantiere canal.
    Ce pot face pt o recuperare mai rapida ?
    Am 57 ani si acum trei ani am fost op la L4-L5 nu mi a fost bine in urma careia am facut aceasta stenoza .Deci am fuziune L2-L3-L4
    Am forta scazuta in picioare mai ales stg partea op la coloana
    Va multumesc si astept un rasp pe mail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: