Obiceiuri, traditii și superstitii populare românești de Paște

TRADITII-masa-paste-oua-rosii-si-cozonaci

Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai mărită şi solemnă dintre sărbătorile anului, care aduce omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

TRADITII-oua-rosii
Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie (Sursa: http://www.ziarulunirea.ro/obiceiuri-traditii-si-superstitii-romanesti-de-paste-2014-257440.html ).

Obiceiuri de Paşte în regiunile României

Ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în țara noastră avem și de această dată obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, în funcție de regiune: Probabil cel mai de notorietate obicei e cel dinzona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie. Un foarte frumoas obicei se păstrează în Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor „Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului. La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci

Credințe și Superstiții de Paște

– La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.
– În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
– Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.
– În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.
– În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
– Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
– Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
– La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
– Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
– Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
– De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.
– Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
– De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
– Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
– Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri de Paşte

Sărbătoarea Sfintelor Paşte rămâne, alături de cea a Naşterii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creştine. De aceste momente sfinte se leagă tradiţii, obiceiuri dar şi multe superstiţii. Iată semnificaţia celor mai cunoscute şi mai vechi dintre ele.

Legenda ouălor roşii
Cea mai cunoscută legendă este cea a Maicii Domnului care a aşezat un coş la poalele crucii pe care era răstignit Iisus. Sângele Domnului a curs pe ouăle albe şi le-a înroşit. O altă legendă povesteşte despre o credincioasă care se afla la târg încercând să vândă un coş cu ouă şi care se târguia cu muşterii. La un moment dat, aceasta a spus: „Nu credeţi? Veţi crede când se vor înroşi aceste ouă”. Iar ouăle s-au înroşit.

O pasăre rănită transformată în iepuraş de Paşte
Legenda Iepuraşului a fost menţionată pentru prima dată în Germania. Se spune că, dacă cei mici au fost cuminţi, Iepuraşul le va aduce ouă de ciocolată şi multe alte dulciuri. O altă legendă spune că Iepuraşul a fost la început o pasăre rănită. Pentru a o salva de la moate, o zeiţă a transformat-o în iepuroaică, păstrânu-i capacitatea de a depune ouă. De aici a venit şi zicala „Iepuraşul cu ouă”.

Ramura de salcie te fereşte de duhuri rele
Tradiţia spune că ramura de salcie ne fereşte de duhurile rele. Astfel, pentru a ne păzi, trebuie să aducem acasă ramuri de salcie sfinţită în Duminica Intrării în Ierusalim. Rămurelele se pun deasupra tocului uşilor din locuinţă dar şi deasupra uşii de la intrarea în casă.

Lumânarea te apără de necazuri şi boli
Lumânarea cu care s-a luat Lumină de la biserică în Noaptea Învierii trebuie să fie păstrată. Supersţiţia spune că în tot timpul anului ea poate fi aprinsă în caz de boală, furtună, calamitate sau necaz mare (Sursa: http://www.click.ro/news/social/cele-mai-cunoscute-traditii-si-obiceiuri-de-paste-de-unde-vine-iepurasul-cu-oua ).

Loading...

Citește și

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului. Află ce nu trebuie să faci în această zi!

Sfânta Maria este sărbătorită, în fiecare an, la 15 august. Popular, Adormirea Maicii Domnului este …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: