ȘEF la Brigada Antidrog, FORȚAT să se facă primar! Află-i povestea INCREDIBILĂ!

Ungureanu la seral
Ungureanu la seral

Ion M. Ungureanu are 76 de ani și s-a născut în Ţicleni. A urmat în oraşul natal şcoala primară şi gimnazială, fiind unul dintre cei mai buni elevi. Promovează clasa a VIII-a la Liceul “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, iar după prima sesiune a clasei a IX-a este nevoit să părăsească şcoala. Ministerul Învăţământului a emis un ordin prin care interzicea şcoala celor care nu sunt încadraţi în muncă. Încearcă să se angajeze în mai multe locuri însă nu reuşeşte. Incredibila poveste de viață o veți citi în cele ce urmează.

În anul 1958, la vârsta de 18 ani reuşeşte să se angajeze ca sondor la Schela Ţicleni, pe un salariu de 2,35 lei pe oră, un salariu “infim”, după cum spune chiar el. După un an este promovat şi ajunge operator de parc, urmând şi cursurile pentru a-şi lua diploma de sondor calificat. Îşi termină liceul la seral în anul 1963. La pensie, Ungureanu s-a apucat de scris şi a scos mai multe cărţi despre istoria oraşului natal.

Ion Ungureanu tehnolog la Schela
Ion Ungureanu tehnolog la Schela

“În 1963 am terminat seralul şi am făcut contract cu Direcţia Miliţiei Regionale Oltenia şi am urmat cursurile Academiei de Poliţie trei ani, contractul era ca, în cei trei ani, să faci în paralel şi Facultatea de Dreptul, iar în anul patru şi cinci, la fără frecvenţă. În 1966 am primit gradul de locotenent şi am fost repartizat la fostul raion Strehaia. Am stat la Strehaia până în 1968, când a fost făcută reforma administrativă. Atunci am fost transferat la Inspectoratul de Poliţie Mehedinţi. Acolo am lucrat la Serviciul Economic timp de câţiva ani, apoi am fost promovat la cadre, inspector cu pregătirea fizică şi militară, pentru că eu am făcut şi cursurile de Judo la Bucureşti. În 1972 am fost promovat şeful Brigăzii Antidrog pe Mehedinţi”, povesteşte Ungureanu.

De la sondor şi poliţist, la primar cu mari realizări pentru oraşul Ţicleni

Pentru că în aceea vreme, una dintre condiţiile pe care trebuia să le îndeplinească un primar era să aibă studii superioare, iar în Ţicleni nu exista nimeni atât de calificat, mai mulţi oamenii au cerut să fie pus pe această funcţie chiar Ion Ungureanu. Acesta a acceptat propunerea, mai mult obligat decât prin propria voinţă, iar în anul 1974 a deveni primar.  „M-am trezit chemat la ministrul de Interne, care mi-a zis să mă duc primar la Ţicleni. Iniţial nu am vrut, însă  ministrul mi-a zis: “Te duci şi execuţi sarcina ca pe un ordin. Ministerul nostru consideră apreciere dacă are asemenea solicitări”. Aşa am fost trecut în rezervă la numirea în funcţia civilă. La 1 noiembrie 1974 am devenit primar în Ţicleni. Bineînţeles că am avut şi realizări de care sunt mândru. Am fost primar până la 1 decembrie 1981, când am plecat consilier juridic la Schelă şi apoi la sucursala din Târgu Jiu şi de acolo am ieşit la pensie în 2001”, îşi aminteşte fostul primar.

Sondele din Țicleni
Sondele din Țicleni
Ion Ungureanu, elev la Academia AI Cuza
Ion Ungureanu, elev la Academia AI Cuza

„Nu puteai realiza nimic dacă nu erai membru de partid”

Fostul şef al administraţiei locale din Ţicleni îşi aminteşte de austeritatea Partidului Comunist, cum nu puteai evolua dacă nu erai membru de partid sau cum era verificată, de partid, de la strămoşi şi până la copii, dacă aveau, fiecare persoană înainte de a fi pusă pe o funcţie. „Categoric că am fost înscris în partid. Nu puteai să fii primar dacă nu erai înscris în partid, dacă nu erai înscris în partid nu puteai să urmezi nici cursul superior. Să fii membru de partid era o condiţie pentru a fi ales. Aşa alegeau, să fii membru de partid, părinţii să nu aibă antecedente penale, la fel şi bunicii, cum se zice: se intra şi în cavou să caute. Acelaşi lucru era făcut şi când erai înscris în partid şi când erai promovat pe o anumită funcţie. Pe vreme aceea nu făcea nimeni ce voia, eram ţinuţi sub control de partid”, a spus Ion Ungureanu.

„Eram la dispoziţia oamenilor la orice oră”

Ion Ungureanu portret
Ion Ungureanu portret

Juristul Ungureanu mai spune că pe aceea vreme primarul era la dispoziţia cetăţenilor, indiferent de oră. Iar în cazul în care voia să facă ceva pentru oraş, ceva ce nu era inclus în planul trimis de la judeţ, munca voluntară era singura opţiune: „Eram sculat şi noaptea, pentru orice fel de probleme. Îmi aduc aminte că într-o noapte, pe la ora 3, am fost trezit de către o persoană care mi-a spus: „Domn primar, eu ce fac, nasc acasă? Salvarea nu mai vine”. A trebuit să mă duc să caut şoferul de pe salvare, că nu ştiu pe unde adormise şi să-l trimit acolo. Au fost multe cazuri. Tot ce se întâmpla mă sunau pe mine. Atunci eram la dispoziţia oamenilor. Acum sunt şi poliţişti şi jandarmi şi poliţişti comunitari, atunci nu era decât comandantul poliţiei oraşului şi într-un timp a avut şi doi subofiţeri, atât. Nu am avut probleme să fie crime sau hoţii mari. Mergeam şi duminica la muncă, erai mereu în priză. Nu puteai mişca în front, să zici că puteai să faci afaceri sau ceva de genul acest, nici gând. Erau directivele stabilite de la judeţ. De la judeţ primeai planul cu tot ce trebuie să faci, pe toate problemele. Dacă voiai să faci ceva, trebuia să faci prin muncă voluntară”.

Mândru de realizările sale ca primar

„Şcolii Primare din Ţicleni eu i-am bătut ţăruşul. Iniţial a fost construită pentru a fi creşă. A funcţionat un an de zile în regim de creşă, pentru că numărul de copii a fost foarte mic, i-am schimbat destinaţia pentru învăţământ. Fabrica de pâine, tot realizarea mea a fost, ca şi primul bloc din Ţicleni. Reuşisem să permanentizez Băile din Ţicleni, unde se făcea tratament în tot timpul anului. Veneau turişti din toată ţara. Făceau băi termale, aveam şi tratament adjuvant cu împachetări de parafină şi o paletă de  proceduri de electroterapie ca: solux, băi de lumină, curenţi diadinamici, curenţi galvanici, magneto-diaflux. Era aparatură, de care s-a ales praful. Bazinul pentru băi a fost făcut de mine, acum acolo este piscina de la Hotel Sara”, a afirmat Ion Ungureanu.

Băile au ajuns piscină  
În prezent în locul Băilor se află Hotelul Sara, deţinut de senatorul PNL Dian Popescu, iar în locul în care oamenii se tratau cu ape termale, tinerii fac plajă şi se scaldă în piscina hotelului.

Baile din Țicleni
Baile din Țicleni

Băile, efecte miraculoase

poza1

Asistentele de la Băile Țicleni
Asistentele de la Băile Țicleni
Mama lui Dian Popescu asistentă la Băile Țicleni
Mama lui Dian Popescu asistentă la Băile Țicleni

În cartea „Băile Ţicleni – amintire şi speranţă”, fostul primar redă câteva citate în care oameni din întreaga ţară se minunau de efectele apelor de la Băile din acest orăşel. “Sufăr de reumatism de mulţi ani şi am fost aproape în toate staţiunile din ţară unde se tratează asemenea suferinţe. Drept să vă spun, în nici o altă staţiune nu m-am simţit atât de bine după un timp atât de scurt. Sunt aici de 6 zile şi resimt deja efectele tratamentului cu această apă care pur şi simplu face adevărate minuni”, spunea profesoara Maria Murgu, din Timişoara. „Câţiva ani la rând am urmat tratament la Băile Felix. Foarte bune, dar foarte mare aglomeraţie. Am venit aici la Ţicleni, sincer să fiu, fără prea mari speranţe. Sunt cu soţia şi nu am făcut decât 5 băi până acum. Nu vreau să credeţi că exagerez, dar pur şi simplu sunt încântat de rezultat. Şi eu şi soţia vom reveni la Ţicleni în fiecare an, deoarece suntem convinşi că vom găsi aceiaşi oameni amabili şi binevoitori, aceleaşi condiţii optime pentru tratament şi odihnă”, preciza un pensionar din Sibiu.

A descoperit o bătălie ţinută ascunsă

„Mihai înainta doar noaptea, ziua stăteau ascunşi. Acesta a câştigat lupta pentru că i-a înconjurat pe turci din şapte părţi. Turcii nu au mai putut face nimic. În aceea luptă s-a pierdut steagul”, mai povesteşte Ion Ungureanu.

O întâmplare l-a făcut să afle despre o victorie a lui Mihai Viteazul împotriva turcilor, ţinută foarte bine ascunsă. Ungureanu Juristul, aşa cum i se spune şi azi, povesteşte cum a aflat despre lupta dintre Mihai Viteazul şi turci: „M-am trezit cu o scrisoare de la colonelul George Cristescu, care mi-a trimis şi mai multe acte despre istoria Ţicleniului. Acesta mi-a scris: O să vă trimit istoricul luptei lui Mihai Viteazul să aflaţi mai multe informaţii, pentru că eu am încercat în 1939 însă nu am avut succes să aflu foarte multe lucruri. Acesta a făcut o inspecţie la secţia de jandarmi de la Asarlâc, din Adamclisi aflat dintr-un document al lui Dimitrie Cantemir despre un dosar secret. Din acel dosar află de lupta purtată acolo de Mihai Viteazul. Cantemir scria în manuscris că în această luptă s-a pierdut un steag turcesc profeţial, foarte important pentru turci. Sultanul a dat poruncă în scris ca toţi să caute acel steag chiar şi urmaşii lui, iar cel care va găsi steagul va primi recompensă bacșișuri si funcţiuni. În aceea luptă, din cei 8.000 de oameni cu care a plecat Mihai, au murit 2.000 şi alţi 1.500 au fost răniţi. Pentru turci, pierderile au fost mult mai mari, din cei 12.000 au murit 6.000. Lupta a avut un ecou foarte mare, până la Instanbul”, spune juristul.

Înfrângere ruşinoasă pentru turci

Părinții lui Ion Ungureanu
Părinții lui Ion Ungureanu

Fostul primar afirmă că lupta s-a ţinut secretă pentru că a fost o pierdere ruşinoasă pentru turci, iar sultanul a dat poruncă să fie „ştearsă” din istorie. „A fost o luptă ascunsă, deoarece în 1592, Alexandru Cel Rău se urcase pe tronul Ţării Româneşti, se împrumutase pentru a-şi cumpăra tronul. Pentru că nu şi-a mai putut plăti tributul timp de trei ani, sultanul i-a cerut banii. Alexandru, văzându-se în această situaţie, a părăsit tronul Ţării şi i-a spus sultanului că poate să ia ce vrea de la populaţie. Au luat copii, cai, tot ce au găsit. Oamenii, destul de revoltaţi, s-au dus peste Mihai, care era Ban al Craiovei. Văzând atât de mulţi oameni, Mihai a plecat la Bucureşti. Acolo a adunat mai mulţi oameni şi a plecat minţind că îi ajută pe turci să lupte contra Rusiei. Într-un final, sultanul a aflat de Mihai şi a trimis 12.000 de oameni să-l caute. Sultanul a dat poruncă să se considere ştearsă aceea ruşine a turcilor, pierderea steagului şi să nu se mai pomenească despre aceea întâmplare. Pentru ei a fost o umilinţă pentru că ei erau învingători peste tot”.

 

Revoltat pe profesorii de istorie  
Pentru a afla mai multe informaţii despre lupta ținută ascunsă, juristul a precizat că a apelat la mai mulţi profesori de istorie, însă dezamăgirea a fost mare. Niciunul nu a vrut să se implice pentru a-l ajuta. „Neplăcut e că profesorii de istorie nu au vrut să se implice în această treabă. Si m-a revoltat acest lucru”, a încheiat Ion M. Ungureanu.

loading...
Loading...

Citește și

Din CLUBURILE târgujiene, într-un PUB din Anglia! Cum îşi clădeşte viitorul un ADOLESCENT din Gorj, doar cu CHITARA lui!

În urmă cu un an, a cântat în cluburile din Târgu Jiu. Piese rock şi …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: