„Și noi avem ceva de spus!”

The Dices

Alexandra-Smarandoiu

De data aceasta, în cadrul Rubricii „Și noi avem ceva de spus!” scrie eleva Alexandra Smărăndoiu, redactor la Biroul de Presă al Consiliului Judeţean al Elevilor din Gorj, care s-a întors de curând de la Bruxelles.

Campania „Europa mai aproape de CNE” este un parteneriat făcut de doamna europarlamentar Norica Nicolai. Datorită faptului că fiecare europarlamentar de la Bruxelles trebuie să facă anual un parteneriat, doamna Nicolai a apelat la Consiliul Naţional al Elevilor România. Anul trecut, am intrat în acest concurs, cu numele de „Glasuri Pro-Europa”, 3 eleve de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” – Alexandra Smărăndoiu, Ştefania Mănescu şi Alice Andreea Mareş. Anul acesta, echipa noastră s-a numit „The dices” și a fost formată din Alexandra Smărăndoiu, Mănescu Ştefania şi Mihai Stănuşoiu. A trebuit să ne ocupăm în principiu de cetăţenia activă şi să conturăm o afacere socială din care să câştigăm atât noi, cât şi cetăţenii. Pe data de 19 mai am aflat că proiectul nostru a trecut mai departe, iniţial fiind 37 de echipe înscrise şi doar 22 finaliste. Noi ne-am clasat pe locul 7, un loc foarte bun de care eram mândre, însă trebuia să urcăm pe scara primelor 3 reuşite, deoarece anul acesta mergeau 3 sau 5 echipe la Bruxelles. Într-adevăr zarurile au fost aruncate, deoarece pe data de 25 iunie am aflat vestea cea mare: am ocupat locul 4 în clasamentul echipelor finaliste şi am avut onoarea să vizităm din nou Parlamentul de la Bruxelles.
Nu am cuvinte să descriu cascadele de sentimente pe care le-am resimţit în această excursie. Locuri minunate, cu oameni minunaţi. Consider că a fost o onoare din partea noastră să facem parte dintr-un grup atât de plăcut şi bine organizat. Deşi a fost acelaşi traseu ca anul trecut, fiind de asemenea aceeaşi perioadă, consider că anul acesta chiar am rămas cu amintiri mult mai frumoase, greu de şters cu buretele. Ne-am răsfăţat privirile cu frumoasa cetate a Budapestei, cu vechiul centru al Pragăi, clădirile impunătoare ale Frankfurtului până când… am ajuns în final şi la mult aşteptatul Bruxelles. Însoţiţi de asistenţii doamnei Norica Nicolai şi bineînţeles de aceasta, am vizitat Parlamentul European și Muzeul Parlamentarium. Vizita noastră s-a încheiat cu participarea noastră la o dezbatere pe tema „Păstrarea culturii româneşti în afara graniţelor ţării”. În cadrul acestei dezbateri, Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români a expus problema libertăţii presei româneşti dincolo de graniţele româneşti.

Libertatea Presei În Diaspora Românească

După această conferinţă ţinută de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, am aflat că mass-media în limba română din Ucraina are o reprezentare destul de bogată, însă se confruntă cu numeroase probleme, cea mai mare dintre ele fiind finanţarea publicaţilor în limba română, din această cauză multe reviste sau ziare având apariţii neregulate. Tot aici există şi se manifestă activ cercuri antiromâneşti care, încurajate sau sprijinite de autorităţi, pun în practică politica de revigorare a sentimentului naţionalist-extremist ucrainean, caracterizat prin intoleranţă etnică şi anihilare a conştiinţei naţionale a celorlalte comunităţi, în speţă a comunităţii româneşti. În Ungaria, deşi a fost creat acum 19 ani un fond juridic al reprezentării intereselor naţionalităţilor din ţară, în cazul românilor din Ungaria, aceasta nu funcţionează conform aşteptărilor. O problemă aparte este refuzul statului maghiar de a retroceda comunităţii româneşti bunurile care au aparţinut Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi Fundaţiei „Gojdu”, confiscate de regimul comunist. Nici presa românească din Serbia nu arată semne mai bune – în Valea Timocului, situaţia a rămas la fel ca în ultimii ani – practic, nu există niciun fel de publicaţie tipărită, iar emisiunile de televizor sau radio nu sunt prezente în mod continuu. În Bulgaria, deşi minoritatea română numără oficial 150.000 de persoane, la această oră nu este recunoscută ca minoritate naţională de către statul bulgar. Demersurile lor către autorităţile bulgare, au rămas, de cele mai multe ori, fără efect.

Fiori şi buchete de dorinţe pentru viitor

După această experienţă, mulţi dintre noi şi-au clarificat unele nelămuriri cu privire la planurile de viitor (referitor strict la perioada facultăţii şi după aceasta). Văzând că europenii sunt plini de viaţă, amabili, sociabili şi deschişi la noi colaborări cu noi, tinerii români, lucrul acesta ne-a determinat să ne gândim la un viitor în afara graniţelor ţării natale. Vorbind din perspectiva mea, elevă a Colegiului Naţional „Spiru Haret”, Europa reprezintă o mare pistă de lansare pentru omul cu dorinţe mari de reuşită atât pe plan profesional, cât şi spiritual, fiind încontinuu înconjurat de oameni frumoşi cu aspiraţii mari.

loading...
Loading...

Citește și

Elevii CNTV, spectacol caritabil pentru Andreea – „Împreună dăruim un zâmbet!”

Elevii Colegiului Național ”Tudor Vladimirescu” organizează, miercuri, 18 decembrie a.c., a patra ediție a spectacolului …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: