miercuri , 11 decembrie 2019 - 11:14

Un mic istoric al cafelei…

cafea-istoric

Savurosul stimulent are o istorie la fel de bogată ca gustul care l-a consacrat. Triburile autohtone din Africa măcinau boabele nedecorticate şi amestecau pasta cu grăsime animală până ce obţineau nişte bile pe care le consumau războinicii. Efectul stimulator al cafelei a fost asociat de multe ori cu un anumit extaz religios, practicat de vraci şi preoţi.

O legendă de pe la 1400 ne relatează cum un păstor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa după ce acestea au consumat fructele roşii dintr-un tufiş sălbatic. El însuşi gustă fructul şi se simte revigorat. Nişte călugări, văzându-l dansând cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta să stea treji noaptea pentru ceremonii. O altă poveste ne spune că un derviş a fost exilat în deşert. Pe când mergea fără ţel, o voce îi şopteşte să consume fructul, pe care încearcă în zadar să-l înmoaie în apă. Bând pur şi simplu lichidul, crede că este un semn de la Allah că a supravieţuit şi recomandă tuturor reţeta.
Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme îndelungată singura sursă de cafea, care se cultivă din secolul al XV-lea. Prima referinţă la cafea însă, dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieşeau din portul yemenit Mocha erau păzite cu mare atenţie şi nicio plantă fertilă nu avea voia să iasă din ţară. Totuşi, pelerinii musulmani aduc arbori de cafea în ţările lor, fiind în curând instalate plantaţii şi în India. Cafeaua este la început privită drept aliment, nu băutură, iar în Orient toate păturile sociale au acces la ea. Ca băutură caldă este preparată din secolul al X-lea. Renumitul tămăduitor Avicenna administra cafeaua în chip de medicament. Din cafea, etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea în apă a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel că ar fi o zonă a Etiopiei numită Kaffa, de unde se răspândeşte în Arabia, Yemen şi Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o altă teorie sugerează că ar fi vorba despre originea cuvântului în arabescul „quahwek”, care înseamnă chiar „stimulent”.
În Europa, cafeaua ajunge prin portul Veneţia, nodul comercial cu negustorii arabi. Popularitatea şi-o câştigă în momentul în care este oferită ca alternativă la băuturile reci. Mulţi europeni deprind acest obicei în timpul călătoriilor. În secolul al XVII-lea, când olandezii domină comerţul naval, se introduce cultivarea la scară largă în Indonezia, Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. Odată ce francezii aduc o plantă de cafea în Martinica, cafeaua ajunge şi în America Latină. Motivul pentru care Brazilia este astăzi cea mai mare producătoare de cafea este o boală care s-a răspândit în culturile asiatice în secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cât despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, după Primul Război Mondial.
În 1453, cafeaua este adusă la Constantinopol, unde este deschisă prima cafenea din lume. Totodată, legea turcească permite femeii să divorţeze dacă soţul său nu îi aduce zilnic raţia de cafea. Un episod interesant se consumă în 1511, când Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, vrea să interzică băutura pe motiv că poporul i se împotriveşte din cauza ei. Sultanul însă, care consideră băutura sacră, ordonă uciderea guvernatorului. Cafeaua, declarată băutură permisă creştinilor de către Papa Clementin al VIII-lea, este adoptată de Europa în momentul în care se deschide prima cafenea la Veneţia, în 1645, urmată de una în Paris, în 1672. La 1700 există chiar 2000 de cafenele în Londra. Interesant este şi faptul că, în Brazilia, industria cafelei debutează cu legătura extraconjugală dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta şi soţia guvernatorului francez din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în care ascunde nişte lăstari de arbore de cafea. Băutura care prilejuieşte numeroase întâlniri şi ipostaze de socializare primeşte chiar o odă din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.
Sursa: Historia.ro

loading...
Loading...

Citește și

Şase lucruri pe care nu le ştiai despre Zidul Berlinului

Construit pe fondul fugii masive a nemţilor din Est către partea occidentală a Germaniei, Zidul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

* Din respect pentru cititori, GorjDomino isi rezerva dreptul de a elimina comentariile injurioase la adresa persoanelor vizate in articole, si nu numai, care contin greseli gramaticale evidente, ori care ataca demnitatea tuturor celor in cauza. * Totodata site-ul www.gorj-domino.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.
error: